Preţurile de consum au scăzut în decembrie cu 0,1%, iar rata anuală a inflaţiei a atins un minim record

0
155

Preţurile de consum s-au redus în decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5% şi al unor preţuri uşor mai mari la servicii şi alimente, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 0,83%, minim record, iar creşterea medie a preţurilor pe întreg anul a fost de 1,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2014, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,5%. Cea mai mare reducere a preţurilor, de 7,6%, a fost înregistrată la „citrice şi alte fructe meridionale”, iar cea mai mare scumpire s-a regăsit la „alte legume şi conserve de legume”, de 5,73%.

Raportat la luna decembrie 2013, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum şi zahărul, cu 18%. Pe de altă parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), ouă (6,1%) şi fasole boabe şi alte leguminoase (5,1%). Preţurile alimentelor au scăzut, în medie, în tot anul trecut, cu 1,6%, iar cele ale mărfurilor nealimentare au crescut cu 2,45%. Şi tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%. În noiembrie, preţurile de consum au scăzut cu 0,2% faţă de octombrie, iar rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 1,26%. Banca Naţională a României (BNR) a redus în noiembrie prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate în august.

Scăderea cotaţiei ţiţeiului este cauza

Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat săptămâna trecută că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului. Isărescu recunoştea că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei. „Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile. (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuiesc să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne influenţează”, a completat Isărescu.

Cartoful, la cel mai mic preţ din ultimii 20 de ani

Şi pentru că tot vorbeam de cartofi, trebuie spus că producătorii de astfel de legume vor să se reprofileze pe cultivarea de grâu, porumb sau rapiţă, după ce preţurile au scăzut anul trecut, cum spuneam, cu aproape 36%, ca urmare a supraproducţiei la nivel european şi a cantităţilor mari de marfă intrate în ţară de pe pieţe care exportau în anii trecuţi în Rusia. „Anul trecut a fost o producţie foarte mare de cartofi în toată Europa, nu doar în România, şi acest lucru a pus presiune pe preţuri. Un alt motiv al ieftinirii cartofilor este embargoul impus de Rusia producătorilor europeni, care au intrat cu marfa pe alte pieţe, inclusiv pe cea românească”, a declarat agenţiei Mediafax Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului. El a menţionat că anul trecut producţia internă de cartofi a depăşit 3,5 milioane de tone, în creştere de la 3,25 milioane de tone cu un an în urmă. Potrivit lui Boţoman, „este cel mai mic preţ din ultimii 20 de ani” la cartof.

Investiţii străine mai mari cu 60%

Investiţiile străine directe au crescut în primele 11 luni cu 60%, la 2,12 miliarde euro, după ce în noiembrie au fost atrase 531 milioane euro, cel mai mare nivel atins anul trecut, urmat de cel din mai, de 306 milioane euro, arată datele transmise ieri de Banca Naţională a României (BNR). „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 2.122 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au însumat 2.364 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 242 milioane euro (net)”, se arată într-un comunicat al BNR. În perioada similară din 2013, investiţiile străine s-au situat la aproape 1,33 miliarde euro. Cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost consemnate în februarie, cu 36 milioane euro, şi în octombrie, cu 80 milioane euro.