Master Planul pe Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice, altfel nu are rost ca experţii Ministerului Transporturilor să se apuce de treabă, deoarece va fi un eşec în lipsa garanţiilor pe termen lung, a afirmat premierul Victor Ponta. El a precizat că documentul va trebui prezentat şi preşedintelui ţării, înainte de acordul politic. Prezent, ieri, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru anunţarea, de către ministrul de resort, Ioan Rus, a priorităţilor de infrastructură rutieră aferente perioadei 2015-2016, premierul a explicat necesitatea unui acord politic prin faptul că este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori. Totodată, Ponta a cerut Ministerului Transporturilor ca până pe 15 februarie să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta după o amânare de opt luni, din cauza unei „declaraţii prosteşti” a lui Băsescu. Premierul a dorit ca, începând de ieri, pe site-ul ministerului să fie publicate toate datele publice privind acest contract, respectiv stadiul negocierilor, câţi kilometri vor fi construiţi şi la ce cost, precum şi care sunt obligaţiile constructorului şi cele ale statului. În vara anului trecut, la 25 iunie, preşedintele Traian Băsescu i-a spus noului (pe atunci) ministru al Transporturilor, Ioan Rus, după depunerea jurământului, să fie atent la premisele contractării autostrăzii Comarnic-Braşov, precizând că, din informaţiile sale, s-au produs deja acte de corupţie. Ulterior, Ponta a declarat că Băsescu a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la atribuirea lucrărilor la această autostradă, însă purtătorul de cuvânt al preşedintelui de atunci a spus că nu este adevărat. Cert este că termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori, cele mai recente date transmise de CNADNR pe această temă agenţiei Mediafax, în noiembrie, arată că sunt în derulare activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice.
Revenind la ministrul Rus, acesta a precizat ieri că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016, necesarul de finanţare fiind de aproape 30 miliarde euro până în anul 2030. „În acest moment avem spre 700 kilometri de autostradă în operare. În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie, între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care ar putea fi finalizată în 2017, pe Cluj – Târgu Mureş, Târgu Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov în situaţia în care vom fi extraordinari de activi, dacă nu în 2017. Cu certitudine vor fi încă 250 de kilometri de autostradă în 2016”, a subliniat Rus într-o conferinţă de presă. Referindu-se la deschiderile programate în acest, ministrul a enumerat lotul 2 de la Nădlac – Arad (16,6 km), lotul 2 Timişoara – Lugoj (25,7 kilometri), Gilău – Nădăşelu (8,7 kilometri) şi 4,9 kilometri pe autostrada Bucureşti – Ploieşti. Pe tronsonul Sibiu – Piteşti ministrul a explicat că va fi construită direct o autostradă, renunţându-se astfel la fazarea proiectului, care ar fi presupus realizarea unui drum expres, urmată de extinderea şoselei la profil de autostradă într-o altă etapă. „Cred că renunţăm la ideea de a faza acea autostradă, pentru că găsim resurse financiare şi ne ducem direct autostradă, dat fiind faptul că în zona respectivă de munte, înaltă, este complicat să refaci şantierele şi s-o tranformi din drum expres. Am analizat cu maximul de corectitudine şi vom intra direct la autostradă”, a spus Rus, adăugând că în următoarele două săptămâni va fi selectat consultantul care va furniza studiul de fezabilitate al acestei autostrăzi.
Potrivit informaţiilor prezentate de Rus, sumele pentru investiţiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro), precum şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, BERD şi Banca Mondială. „Ultima scuză este că nu avem bani”, a remarcat ministrul.
La începutul lunii octombrie 2014, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate investiţiile în infrastructură pentru perioada 2014-2030. Astfel, proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA. În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.
