Parlamentul din Kosovo a votat crearea unei armate, atribut al suveranităţii revendicate de Priştina, motiv suplimentar de tensiuni cu Serbia, care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii. În prezent, alături de poliţia kosovară, 2.500 de membri ai forţelor de securitate din Kosovo (KSF) înarmaţi, îndeplinesc misiuni de securitate civilă. Bugetul de 57 milioane euro prevăzut anul viitor pentru crearea unui corp de armată alcătuit din 5.000 de soldaţi plus 3.000 de rezervişti, nu va face posibil, susţin analiştii kosovari, crearea unei forţe militare comparabilă cu armata sârbă, care contează pe 30.000 de oameni, blindate şi avioane de luptă. Dar crearea armatei intervine într-o atmosferă execrabilă, creată prin instituirea de Priştina a unei taxe vamale la importurile sârbe. Dialogul este în punct mort. Ostilitatea sârbă, scrie Augustin Palokaj, editorialist la cotidianul kosovar „Koha Ditore” se explică prin raţiuni politice nu militare. NATO, din rândul cărora patru membri nu recunosc Kosovo (Spania, Grecia, România şi Slovacia), nu a avut precizări, la adoptarea legii privind crearea unei armate kosovare, dar pentru secretarul său general Jens Stoltenberg, iniţiativa vine „într-un moment rău”. Kosovo susţine că a fost recunoscut ca stat de 115 ţări, dar Belgradul asigură că 12 ţări şi-au revizuit decizia, ceea ce Priştina contestă.
