Publicarea raportului Comisiei de Informaţii a Senatului SUA privind folosirea torturii de către Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) în cazul unor presupuşi terorişti a determinat o creştere a apelurilor în Regatul Unit de a se face lumină în legătură cu acţiunile serviciilor secrete britanice în războiul împotriva terorismului, alături de aliaţii lor americani, relata ieri AFP. Numeroase întrebări aflate în suspensie au fost relansate brusc în legătură cu rolul jucat, după atentatele din 11 septembrie 2001 în SUA, de MI5 şi MI6, serviciile de informaţii intern şi extern britanice. Aliaţi apropiaţi ai americanilor, britanicii au mers împreună în campaniile din Irak şi Afganistan. În 2010, premierul britanic David Cameron recunoştea faptul că există „semne de întrebare în legătură cu gradul de colaborare a agenţilor britanici cu serviciile secrete străine care îi tratează într-un mod necorespunzător pe deţinuţi”. Judecătorul Peter Gibson a fost însărcinat cu dificila misiune de a întreprinde o anchetă independentă. Dar, din lipsă de mijloace suficiente, raportul, publicat în decembrie 2013, mai mult punea întrebări decât aducea răspunsuri. El părea o dovadă a neputinţei faţă de o administraţie ce nu prea era dispusă să-şi divulge secretele, cu atât mai mult cu cât ele se refereau la principalul său aliat. Comisia parlamentară privind serviciile secrete şi securitatea (ISC) a preluat dosarul şi ar urma să-şi prezinte concluziile la sfârşitul lui 2015. Vicepremierul britanic Nick Clegg (liberal-democrat) afirma în cursul acestei săptămâni că, după ce comisia îşi va preda raportul, Londra va trebui să-şi pună întrebarea dacă nu cumva este necesară deschiderea unei anchete judiciare complete. „Vreau, la fel ca toată lumea, adevărul”, a declarat Clegg. Oare serviciile secrete britanice au mâinile curate? Printre cei care răspund negativ se numără etiopianul Binyam Mohamed. Deţinut la Guantanamo timp de peste patru ani, el a afirmat că un membru al MI5 a furnizat întrebările în timpul interogatoriilor însoţite de tortură. De asemenea, Regatul Unit a fost acuzat de complicitate la răpire de către Abdelhakim Belhaj, fost jihadist, devenit comandant militar la Tripoli după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011. În octombrie, Curtea de Apel din Londra a estimat că există motive temeinice pentru a urmări în justiţie autorităţile britanice. Presa britanică se întreabă în legătură cu posibilitatea ca Londra să fi cerut Washingtonului să scoată unele pasaje stânjenitoare din raportul referitoare la CIA. „Aceste informaţii au fost scoase (…). SUA cunosc adevărul, nu noi”, afirmă Jenni Russell într-un editorial publicat în „The Times”. De partea Downing Street, se recunoaşte faptul că a avut loc un dialog cu americanii referitor la conţinutul raportului, „dar nu se punea problema de a încerca să se obţină retragerea unor eventuale acuzaţii privind o implicare britanică în activităţile considerate ilegale în Regatul Unit”. Britanicii care vor să afle ceva vor trebui să se roage ca informaţiile cele mai sensibile din raport să nu fie protejate printr-un termen de 20 de ani privind publicarea de documente clasificate.
