Primul studiu naţional ce evaluează serviciile medicale specializate adresate persoanelor cu consum problematic de alcool evidenţiază nevoia de asistenţă medicală şi socială de specialitate pentru acest grup la risc.
Obiectivul asumat al acestei cercetări a fost documentarea ofertei şi cererii de servicii medicale disponibile în cazul persoanelor cu consum problematic de alcool, în cadrul unităţilor medicale din sistemul public şi privat de sănătate din România.
Concluziile studiului aduc în discuţie problemele majore cu care medicii, pacienţii lor, dar şi persoanele cu un consum problematic de alcool din populaţia generală se confruntă în abordarea acestui fenomen.
Astfel, cercetarea a evidenţiat lipsa programelor de formare, obligatorii şi continue în curricula universitară şi postuniversitară, în ansamblu, medicii parte a grupurilor-ţintă nu urmează deloc sau urmează foarte puţin programe de formare în domeniul prevenirii şi tratării abuzului şi dependenţei de alcool.
Majoritatea medicilor, pacienţilor şi persoanelor cu un consum problematic de alcool din populaţia generală care nu au apelat la servicii au recunoscut că principalele bariere în calea accesării serviciilor de către persoanele cu un consum problematic de alcool sunt stigma, ruşinea şi oprobiul social de a fi identificate ca având o problemă cu alcoolul.
Astfel, 70% din medicii specialişti intervievaţi, peste 50% din persoanele care beneficiază de servicii pentru tratarea acestei probleme şi 80% din persoanele cu un consum problematic de alcool care nu au apelat la servicii specializate au identificat stigmatizarea ca principala barieră în accesarea acestor servicii.
Serviciile nu reuşesc să ajungă la pătura mai tânără a populaţiei, cu o problematică mai puţin severă. Femeile sunt mult subreprezentate printre beneficiarii serviciilor de sănătate. Peste 80% din persoanele cu un consum problematic de alcool din populaţia generală şi care nu au apelat la servicii nu cunosc instituţii sau servicii specializate în tratarea problemelor de abuz sau dependenţă de alcool.
Persoanele care apelează la servicii tind să fie de vârstă mai mare de 50 de ani (peste 50%), când este de presupus că au ajuns la o severitate mare a dependenţei de alcool. Medicii de familie nu reuşesc să depisteze precoce tulburările legate de consumul de alcool, ci doar în stadii avansate. Astfel 55% din persoanele internate pentru o problemă legată de consumul de alcool au primit informaţii despre abuzul de alcool de la medicul de familie, iar 44% au fost îndrumaţi spre un serviciu specializat, comparativ cu doar 2%, respectiv 3% dintre persoanele neinternate. (AGERPRES)
