În ceea ce privește următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune creșterea substanțială a fondurilor alocate în prezent securității – de la 3,5 miliarde la 4,8 miliarde euro.
Având în vedere caracterul din ce în ce mai complex și internațional al amenințărilor, fondurile UE pot contribui la crearea unei Uniuni rezistente la viitoarele provocări în materie de securitate și mai bine pregătite pentru a răspunde la situațiile de urgență. Suma de 2,5 miliarde euro din cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI) consolidat este suplimentată cu aproape 1,2 miliarde euro pentru dezafectarea în condiții de mai mare siguranță a activităților nucleare în unele state membre și se adaugă sumei de 1,1 miliarde euro pentru consolidarea agențiilor UE în domeniul securității.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: “A se simți în siguranță acasă sau atunci când merge pe stradă reprezintă unul dintre cele mai elementare drepturi ale omului. Europenii se așteaptă ca guvernele lor și Uniunea din care fac parte să le ofere această siguranță. O finanțare mai flexibilă a securității, adaptată la nevoile specifice ale statelor membre, va asigura o mai bună protecție a europenilor, la care aceștia au dreptul.”
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a adăugat: “Atunci când este vorba de securitatea și siguranța cetățenilor noștri, trebuie să depunem toate eforturile necesare, iar banii alocați trebuie să fie pe măsură. Acesta este motivul pentru care majorăm cu o treime bugetul pentru securitate pentru următorii ani, acesta ajungând la 4,8 de miliarde euro. Astfel, ajutăm statele membre să fie mai bine pregătite pentru viitoarele provocări în materie de securitate și situațiile de urgență neprevăzute. Construim o Europă mai sigură și mai rezilientă pentru cetățenii noștri. O Europă care oferă protecție.”
Comisarul pentru uniunea securității, Julian King, a declarat la rândul lui: “Trebuie să elaborăm un răspuns solid la amenințările multidimensionale, transfrontaliere și în continuă evoluție la adresa securității din partea teroriștilor și a infractorilor – un răspuns care nu se suprapune cu eforturile statelor membre, ci le completează prin asigurarea conexiunilor atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia. Propunerea privind un Fond pentru securitate internă consolidat în mod considerabil oferă exact acest lucru – o Europă mai rezilientă ca bază a unei uniuni a securității efective și autentice.”
Un Fond pentru securitate internă (FSI) consolidat
Cu toate că protejarea cetățenilor este, în primul rând, o competență națională, Uniunea Europeană are un rol esențial în sprijinirea eforturilor statelor membre. Comisia propune astăzi mai mult decât dublarea Fondului pentru securitate internă (FSI), care este principalul instrument financiar de sprijinire a statelor membre în domeniul securității, de la 1 miliard la 2,5 miliarde euro. Noul fond va include:
- un nou set de obiective: FSI consolidat se va concentra asupra a trei noi obiective: (1) intensificarea schimbului de informații dintre autoritățile UE responsabile cu aplicarea legii; (2) intensificarea operațiunilor comune transfrontaliere și (3) consolidarea capacităților de combatere și prevenire a criminalității și de abordare a radicalizării. Acest lucru va sprijini statele membre într-un mod mai flexibil și mai eficient pentru a își îndeplini obiectivele din cadrul domeniilor prioritare în materie de securitate: lupta împotriva terorismului și a radicalizării, criminalitatea gravă și cea organizată, criminalitatea cibernetică, precum și protejarea victimelor criminalității;
- o mai mare flexibilitate și un răspuns mai bun în situații de urgență: o sumă de 1,5 miliarde euro din cadrul fondului va fi alocată statelor membre pentru a le permite acestora să își consolideze reziliența pe termen lung în materie de securitate. Restul de 1 miliard euro va fi rezervat pentru provocări neprevăzute în materie de securitate, care să permită răspunsuri rapide în situații de urgență și canalizarea fondurilor către statele membre care au cea mai mare nevoie de ele;
- o mai bună coordonare în cadrul politicilor UE: securitatea este o chestiune transversală și în permanentă evoluție, care necesită un răspuns coordonat din partea UE. FSI consolidat va funcționa mai eficient cu alte fonduri ale UE, inclusiv fondurile politicii de coeziune și Orizont Europa, precum și Fondul de gestionare integrată a frontierelor și Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a maximiza eficacitatea răspunsului UE la provocările în materie de securitate pe toate fronturile;
- o dimensiune externă puternică: securitatea este o problemă globală și siguranța noastră de zi cu zi depinde de acțiunile noastre dincolo de granițele UE. FSI va continua să sprijine măsuri în țările terțe, asigurând, totodată, complementaritatea deplină cu prioritățile și obiectivele generale în materie de securitate internă a Uniunii în aceste țări.
- consolidarea agențiilor UE: în afara acestui fond și urmând să fie prezentată separat, suma de aproape 1,1 miliarde euro va fi dedicată consolidării în continuare a agențiilor UE în domeniul securității – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).
Siguranța permanentă a dezafectării activităților nucleare
Programele UE de asistență pentru dezafectare nucleară (NDAP) urmăresc sprijinirea statelor membre în procesul de lichidare și închidere a instalațiilor nucleare aflate la finalul ciclului de viață, menținând, în același timp, cel mai înalt nivel de securitate. Pentru perioada 2021-2027, Uniunea va continua să asigure un sprijin financiar direcționat în mod strict în valoare de 118 milioane euro pentru dezafectarea instalațiilor nucleare din Bulgaria și Slovacia și de 552 de milioane euro pentru cele din Lituania. Alte 348 de milioane euro vor fi alocate pentru dezafectarea și gestionarea deșeurilor radioactive din cadrul instalațiilor de cercetare nucleară ale Comisiei Europene, iar 160 de milioane euro vor sprijini acțiunile generale de securitate și garanții nucleare.
În cele din urmă, Comisia propune de asemenea consolidarea mecanismului de protecție civilă al UE prin intermediul sistemului rescEU cu suma de 1,4 miliarde euro – aceasta fiind în plus față de cele 4,8 miliarde euro pentru finanțări viitoare în materie de securitate.
Etape următoare
Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.
Întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar avea următoarele consecințe: 5.000 de practicieni direct implicați, inclusiv educatori, lucrători în domeniul tineretului, ofițeri de poliție și personal din centrele de detenție nu ar fi în măsură să facă schimb de experiențe în materie de prevenire a radicalizării; unitatea Europol de semnalare a conținutului online (IRU) nu ar fi în măsură să marcheze peste 40.000 de exemple de conținuturi online privind extremismul violent de pe platformele de internet; și statele membre nu ar fi în măsură să facă schimb de informații importante legate de securitate, inclusiv prin intermediul Sistemului de informații Schengen (SIS), care a fost consultat de 5 miliarde de ori în 2017.
Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme de la actualul buget pe termen lung (2014-2020), precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.
