Pentru „restul” de mandat, în parţialele pentru Primăria Craiova, câştigător a ieşit candidatul PSD, Mihail Genoiu, cu 19.798 voturi (42,8%), la o participare extrem de redusă (18,57%). În urma acestuia s-au clasat senatorul Mario Ovidiu Oprea (PNL – 7.512 voturi), Bernd Lucian Săuleanu (independent – 6.006 voturi), Anişoara Stănculescu (ALDE – 5.574 voturi), deputatul Claudiu Adrian Prisnel (USR – 5.378 voturi), Dumitru Călina (PMP- 791 voturi) şi Iulian Emil Mladin (independent – 754 voturi). Dacă s-ar afirma că această fotografie a ordinii sosirii, după derularea votului, sugerează raportul forţelor politice, în municipiul Craiova, la momentul de faţă, coeficientul de hazard ar fi mare. Fiindcă fotografia este una mişcată. Dacă nu s-ar ţine seama de ceea ce s-a întâmplat duminică – inclusiv în plan politic -, ar fi de asemenea, o eroare impardonabilă. De fapt, până la urmă, s-a întâmplat ceea ce se anticipa, fiindcă inclusiv participarea scăzută la vot era previzibilă. În joc a fost o demnitate eminamente administrativă, o funcţie pur gospodărească, doar atât, care interesează până la urmă pe toţi craiovenii, din toate cartierele municipiului, indiferent de opţiunile lor politice. Ar putea fi invocată, ca o circumstanţă atenuantă, şi greaţă de vot. Care există şi la alţii. Francezii, de pildă, au avut la primul tur al alegerilor legislative, de duminică, care au succedat celor prezidenţiale de acum o lună, cel mai ridicat absenteism din istoria lor recentă, peste 50%. O observaţie: votul a fost uninominal. Mihail Genoiu, o vreme viceprimar, apoi de la începutul anului primar interimar, fără un discurs înzorzonat, a dat un singur mesaj clar: mă cunoaşteţi, ştiţi cine sunt. Şi votul – atât cât a fost – s-a dovedit unul pozitiv. Şi Mihail Genoiu a avut în spate un corp de militanţi social-democraţi, dar şi ceilalţi contracandidaţi au stat bine la acest capitol. Exceptându-l pe senatorul liberal, Mario Ovidiu Oprea, destul cunoscut din apariţiile frecvente la posturile centrale de televiziune, ceilalţi candidaţi – să fim scuzaţi – au părut atât inconsistenţi, până la străvezenie, cât şi… necunoscuţi. Or, cum să candidezi la Primăria Craiova când lumea urbei nu a auzit de persoana ta, neavând habar de la ce performanţe administrative te revendici. Nu e un reproş, Doamne fereşte, cât o constatare. Mario Ovidiu Oprea a plătit tribut „nebuloaselor” din propriul partid: infiltrarea candidatului independent Lucian Bernd Săuleanu, un frondeur liberal, în campanie, susţinut de alţi frondeuri a diluat zestrea propriu-zisă a dreptei craiovene. Cum o victorie în alegeri, fie ele şi parţiale, ca de altfel şi în sport, este până la urmă o victorie, nici mare nici mică, Mihail Genoiu a câştigat. A făcut şi el destule erori de comunicare, ştiind că este „înfiat” de social-democraţi, dar a scos-o convenabil la capăt. Deşi îi displace politicianismul. Nu are o misiune uşoară, dar nici imposibilă, cunoscând bine configuraţia actualului consiliu local municipal, şi toată „maşinăria” acestuia. Va putea da continuitate, la ceea ce trebuie şi îmbunătăţi – năzuim – ceea ce se impune. Craiova rămâne un mare municipiu cu destule probleme. De toate felurile. Sigur că pot exista destule alte comentarii. Să salutăm însă, fiindcă se cuvine, decenţa – să-i spunem aşa – scurtei campanii electorale, în care toţi candidaţii, aflaţi în competiţie, şi-au văzut de propriile strategii şi nu de altceva.
