CFR Cluj – Universitatea Craiova 1-0
A marcat: Culio 12 – penalty.
CFR: Arlauskis – Manea, Vinicius, Boli, Camora – Djokovic (Hoban 88), Bordeianu, Culio – Deac, Omrani (Ţucudean 75), Păun (Costache 61). Rezerve: J. Fernandez – Peteleu, Mureşan, Moutinho. Antrenor: Dan Petrescu
Craiova: Pigliacelli 4 – Dimitrov 4, Donkor 2 (Acka 46) 4, Kelic 4, Briceag 4 – Mateiu 4, Fedele 4, Cicâldău 4 – Bărbuţ 4, A. Cristea 4 (Fortes 53) 4, R. Baicu 4. Rezerve: Popescu – T. Ferreira, Martic, Traşcă. Antrenor: Corneliu Papură
Craiova n-a avut nicio clipă de gând să încurce CFR-ul. Lua cu amândouă mâinile egalul care le mulţumea pe ambele. Numai că oltenii nu au fost capabili nici măcar să prindă punctul oferit pe final, care le-a scăpat printre degete. Chiar şi fanii olteni au îndemnat la „omenie”, pentru un rezultat anti-FCSB. CFR nu era nici ea împotriva unei remize profitabile pentru toţi cei prezenţi, dar a vrut să-şi ia o garanţie. Un gol din start, pentru a nu avea surprize mai târziu. A marcat dintr-un penalty care n-a fost, deşi avusese mai devreme un gol valabil anulat aiurea. Haţegan, obosit de prelungirile de pe Stamford Bridge, a arbitrat prost şi acest meci foarte uşor. Un meci care se dorea strategic, dar n-a ieşit. N-a fost win-win în Gruia, dar numai pentru că oltenii n-au fost capabili să marcheze la invitaţiile repetate ale gazdelor, pe final. Fără Mitriţă, Koljic, Bancu sau Mihăilă, Universitatea asta este – o echipă care nu poate da gol nici când i se deschide poarta. O echipă care a început campionatul cu Răzvan Popa şi l-a terminat cu Donkor şi Acka, adică nişte fundaşi de ligă judeţeană. O echipă care putea să-i aibă în ofensivă pe Mitriţă, Băluţă, Koljic şi Gustavo, dar a ajuns să atace pe final de sezon cu Baicu şi Carlos Fortes. În aceste condiţii, doar dacă gazdele îşi marcau autogol ar fi putut egala Universitatea. Oricum, doar autogol nu şi-au dat campionii pe final, când nu mai ştiau cum să-i lase pe adversari să egaleze…
Atuurile CFR-ului: omogenitatea, Ţucudean şi Petrescu
Acum 12 ani, Craiova vs CFR era 4-0 la titluri. Acum, ardelenii au 5-4. Universitatea a trecut prin nişte cataclisme, unice poate, dar şi CFR a era în insolvenţă acum doi ani, înainte de aceste ultime două campionate însuşite. CFR ia titlul, deşi a avut câte un antrenor pentru fiecare anotimp. Edy Iordănescu a fost antrenorul pentru prologul sezonului, stagiul de vară şi Supercupă. Conceicao şi Minteuan au performat, au făcut şi spectacol pe alocuri, dar n-a fost de-ajuns. Dan Petrescu e omul care-ţi oferă garanţia trofeelor. Iar când i se mai oferă şi avantaj la plecarea în cursă, cum a fost cazul acum, „Bursucului” îi este uşor să omoare competiţia. Pe parcursul sezonului, campioana a dar senzaţia că se destramă pe stilul Unirii Urziceni. L-a avut pe Ţucudean care a ţinut-o sus. Iar când golgheterul a avut probleme, a apărut Petrescu. Lotul a rămas intact, iar sezonul este încheiat în aceeaşi formulă ca precedentul. CFR n-a vândut nimic, dar a luat două titluri în doi ani.
Craiova a vândut tot ce a putut şi e în pericol să piardă podiumul
Craiova termină în genunchi sezonul, în timp ce acţionarii se laudă că au bugetul asigurat până în 2022. Echipa e debusolată, lumea e dezamăgită de ratarea tuturor obiectivelor. Dacă nu bat Viitorul în ultima etapă, oltenii trebuie să fie fanii echipei lui Hagi în finala Cupei, pentru a mai avea parte de o excursie în Europa. La finalul unui an în care nu câştigi nimic, în care ai şanse mari să ratezi podiumul, în care FCSB te bate pe unde te prinde, în care Viitorul se distrează cu tine de 3 ori într-o lună, în care până şi Dinamo, în cel mai prost moment din istoria sa, îţi dă cu terenul îngheţat în cap, la Craiova trebuie să se schimbe multe. În Bănie, când nu vii cu un trofeu şi te mai bat măr şi marile rivale, sezon ratat e o catalogare prea blândă. Finanţatorul Rotaru vorbeşte despre titlu la anul, dar şi-a pierdut credibilitatea, cum şi-a pierdut şi vedetele. Acum câţiva ani, clubul din Bănie anunţa că nu cedează mai mult de un jucător pe sezon, iar numai în ultimul an au fost vânduţi Mitriţă, Băluţă, Gustavo şi Screciu. Paradoxal, Craiova a declanşat „Bătălia pentru titlu” tocmai atunci când a ieşit din ea. Precauţi în speech până atunci, oltenii au anunţat că vor campionatul după ce l-au vândut pe Mitriţă şi chiar înainte să li se accidenteze Koljic. Ori, fără aceştia, echipa n-ar fi fost nici măcar în play-off, cu Mangia, Papură, Rotaru sau ce alt „strateg” ar fi avut la cârmă, pe bancă sau în lojă.
