Cu aproape 3 luni înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, instabilitatea politică devine o certitudine în Brazilia, menită a îngrijora Comitetul Olimpic Internaţional (CIO). Acuzată de modificarea conturilor publice, spre a fi realeasă, Dilma Rousseff preşedintele ţării a fost, ieri, 12 mai a.c., suspendată şi declanşat procesul de destituire, de către Senat, cu 55 de voturi contra, faţă de 22 pentru, în cursul unei şedinţe istorice. Înlocuită de vicepreşedintele Michel Temer, 75 de ani, pentru cel puţin 6 luni, acesta s-a instalat deja la palatul Planalto, din Brasilia, şi intenţionează să-şi facă propriul guvern. De la el se aşteaptă un virtaj liberal, cu privatizări şi concesiuni, dar şi reducerea drastică a măsurilor sociale emblematice, instituite de Partidul Muncitorilor. Desemnată în 2009, pentru a găzdui cea mai mare manifestare sportivă a lumii, care va reunii 10.000 de atleţi, metropola Rio de Janeiro a cheltuit deja 39 miliarde de reais (9,7 miliarde euro) în vederea punerii la punct a infrastructurii pretinse de buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice care se vor disputa între 5 şi 21 august. Întârzierile la amenajările, care trebuiau finalizate, de pildă velodromul, sau o linie de metrou, sunt însă evidente. Purtătorul de cuvânt al CIO opinează că optimismul încă se face resimţit. La rândul său ministrul brazilian al sportului, Ricardo Leyser, spunea recent că “Brazilia este făcută pentru sport”, omiţând însă turbulenţele politice ce traversează ţara, încât la 5 august a.c., când flacăra olimpică va sosi pe stadionul Maracana, din Rio de Janeiro, preşedintele Dilma Rousseff nu se va afla, cu certitudine, în tribune din cauza suspendării lansate împotriva ei. Şi acest fapt este fără precedent. Confruntat cu o severă criză economică, statul Rio de Janeiro resimte din plin efectele scandalului de corupţie legat de grupul Petrobras, apoi consecinţele legate de epidiemia virusului Zika despre care se spune că provoacă malformaţii şi cele 91.387 cazuri anunţate de ministerul brazilian al sănătăţii au declanşat o adevărată isterie mondială, mulţi turişti anulându-şi deplasarea în Brazilia, pe timpul Jocurilor Olimpice. Primarul metropolei Rio de Janeiro, Eduardo Paes, face apeluri repetate la calm, dar numai de aşa ceva nu se poate vorbi în Brazilia. Şi când toate erau bulversate, din cauza crizei politice – liderul opoziţiei, senatorul Aecio Neves este şi el vizat de o anchetă pentru fapte de corupţie -, agenţia de informaţii a ţării, a confirmat existenţa unor ameninţări teroriste. Întrucât sosirea unor oficiali din ţările atacate de organizaţia jihadistă a Statului Islamic, face din Brazilia o ţintă potenţială. Mai nou, mişcarea olimpică însăşi se confruntă cu probleme interne în ultimele luni. La 24 decembrie 2015 Parchetul Naţional Financiar din Laussane, a decis deschiderea unor investigaţii pe seama bănuielilor de corupţie legate de atribuirea Jocurilor Olimpice din 2020 oraşului Tokyo. Cotidianul britanic “The Guardian” în numărul său din 11 mai a.c., menţionează vărsarea suspectă a sumei de 1,3 milioane euro, de o firmă cu baza în Singapore, pentru susţinerea candidaturii oraşului Tokyo 2020, firma numindu-se Beck Tidins. De altfel se pomeneşte de vărsarea sumei de 2,8 milioane dolari singaporezi, adică 1,8 milioane euro. De fapt, asta mai lipsea. Să revenim la Brazilia, care traversează o recesiune economică istorică (-3,8% în 2015); şomajul a depăşit 10% în primul trimestru al anului, iar inflaţia de peste 9% minează puterea de cumpărarea. Epidemia Zika, gripa H1N1, fac ravagii, iar strada este în fierbere împotriva lumii politice cangrenată de corupţie. Dilma Rousseff, preşedintele Braziliei, spunea că elitele înlocuiesc lovitura militară de stat cu o lovitură parlamentară de stat. Miercuri seara, în Brasilia, în faţa Senatului, o confruntare între forţele de ordine şi partizaţii pro-Rousseff au dat semnalul la ceea ce ne-am putea aştepta.
