Oricât ar suna de nevorosimilă afirmaţia din titlu, ea este reală. Din păcate. Cu ani în urmă, nu mulţi, efectivele de şacali, la nord de Dunăre, erau insignifiante. În absenţa lupilor, cu precădere (principalul duşman), ne încredinţează experţi doljeni în chestiuni cinegetice, această specie de „canide”, necrofagă, preponderent nocturnă, extrem de prolifică, s-a înmulţit, încât potrivit unor evaluări depăşeşte 3.000 de exemplare şi la nivelul Doljului, în fauna autohtonă. Ceea ce s-a întâmplat la Rojişte în noaptea de sâmbătă spre duminică, unde o haită de şacali au făcut prăpăd, în turma de ovine a gospodarului Dorel Lulu, a semnalat nu doar prezenţa agresivă a acestui dăunător al fondului cinegetic, cât iminenţa altor viitoare atacuri similare. Cazuri răzleţe se mai înregistraseră anterior. Şacalii distrug puii de fazani, de iepure, iezii de căprioară, unde mai există, şi iată agresează şi efectivele de ovine. Fondul de vânătoare Rojişte, circa 7.000 hectare, este administrat de un proprietar, după datele noastre, din judeţul Argeş, fără nici o legătură cu Doljul. Dar problema nu este aceasta, ci cu totul alta, mult mai complicată. Recent Curtea de Apel Braşov a suspendat, nu integral, ci doar anumite prevederi din ordinul ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor (nr 1571/2022 publicat în MO al României – Partea I – nr 563/9 iunie 2022 cu modificările și rectificările ulterioare) referitoare la reaşezarea/suplimentarea cotelor de recoltă pentru sezonul 2022-2023, admiţând în parte cererea formulată de Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor (ACA) un reclamant de serviciu. Prin suspendarea prevederilor (art 6) din Ordinul menționat, nu se pot vâna speciile “care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice”, care anterior puteau fi recoltate în orice perioadă a anului la solicitarea scrisă a gestionarului fondului de vânătoare. Ordinul rămâne valabil, dar cu prevederi importante suspendate. Cotele de recoltă, aşa cum erau ele stabilite, sunt acum suspendate prin hotărârea instanţei judecătoreşti, deşi majoritatea asociaţiilor generale de vânătoare şi pescuit sportiv din România formulaseră cererea de intervenţie accesorie. Acum nu se pot vâna nici animalele sălbatice care produc pagube. În felul acesta şacalul, cel puţin momentan, se vede „protejat” prin decizie judecătorească, deşi afectează grav biodiversitatea. Nu mai evocăm faptul că aceeaşi Alianţă pentru Combaterea Abuzurilor reuşise anterior să suspende şi alte ordine de extracţie la păsări, fapt ce a condus la o înmulţire fără precedent a unor specii nocive (corvide şi alte răpitoare) care afectează şi ele la rândul lor fauna valoroasă cinegetică. Acesta este cadrul juridic în care ne aflăm. La Rojişte s-au deplasat în cursul dimineţii de ieri, dată fiind dimensiunea pagubei produsă, atât prefectul de Dolj, Dan Diaconu, cât şi directorul DSV Dolj, Andrei Butaru, pentru constatările de rutină. În faţa celor văzute s-au declarat consternaţi. Anul de vânătoare începe după 1 mai a.c. (nu corespunde cu anul calendaristic) şi noile cote de recoltare, de acum stabilite, urmează să fie aprobate. Cele petrecute la Rojişte pot constitui obiectul unei intervenţii parlamentare, pentru corecţii la Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 cu toate modificările ei ulterioare, nu puţine la număr. Nu puţini sunt parlamentarii care practică vânătoarea şi punctul lor de vedere, în deplină cunoştinţă de cauză, ar trebui să producă ordinea necesară, pusă în discuţie aberantă de un ONG cu sediul în Braşov aflat într-un prelungit meci de ping-pong cu ordinele ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Altminteri vom comenta, la nesfârşit, dezastre precum cel de la Rojişte, lipsiţi de orice posibilitate de intervenţie fermă în curmarea lucrurilor.
