Cele zece faţete ale spiritului oltenesc

0
480

Craiovenii sunt invitaţi, pe 21 martie, să sărbătorească prima ediţie a Zilei Olteniei. În aşteptarea evenimentelor, Oltenia are parte de o prezentare de zile mari, care este cu atât mai interesantă şi fascinantă cu cât a lipsit cu desăvârşire până acum.

La origine o iniţiativă a parlamentarilor doljeni, Ziua Olteniei este, înainte de toate, un excelent prilej de promovare a regiunii noastre, o regiune absolut încântătoare, dar necunoscută. Acest lucru îl încearcă autorităţile locale, care se străduiesc să organizeze exemplar această primă ediţie. „Anul acesta, sărbătorim pentru prima dată Ziua Olteniei! Pentru că suntem …. Olteni!”, sună motto-ul cu care se prefaţează prima sărbătoare oltenească get-beget. „Regiune istorică a ţării, Oltenia, se bucură dintotdeauna de o atenţie specială. Din Oltenia răsar ape tămăduitoare, se păstrează legende săpate în pietrele munţilor şi în zidurile mănăstirilor, cu obiceiuri, tradiţii şi meşteşuguri unice printre români. Cine vizitează Oltenia se bucură de tihnă la Masa Tăcerii, are loc de meditaţie la Coloana Infinitului, se alintă la Poarta Sărutului sau scrie pagini de istorie la capul vestitului Pod al lui Traian”, enumeră autorităţile organizatoare atuurile culturale şi turistice ale regiunii noastre.

La poveşti, cu o cană de zaibăr

Spiritul oltenesc, surprins atât de bine în cupletele interpretate de inegalabilul Amza Pellea, este un alt fir roşu pe care va se merge în această călătorie. „Olteanul are cu ce se lăuda: case boiereşti, palate, dar şi sate unde omul te ia din drum cu «bună ziua» şi te aşează la masa-i bogată, fie că-i post, sărbătoare sau o zi oarecare; te-ncinge cu zaibărul celebru şi-ncepe a-ţi povesti câte-n lună şi-n stele”, trasează organizatorii tuşele esenţiale ale portretului, de un pitoresc molipsitor, al olteanului de rând. Sunt caracteristice care se multiplică, precum nervurile unei frunze, în ADN-ul fiecărui locuitor al Olteniei şi formează o identitate culturală aparte, încântătoare, pe care autorităţile îşi propun să o celebreze, pentru prima dată.

Olteanul cel glumeţ, care îşi primeşte morţii acasă

Oltenia înseamnă nu doar istorie, peisaje frumoase şi personalităţi marcante, ci şi obiceiuri păstrate cu sfinţenie, continuă să promovează organizatorii regiunea din sud-vestul ţării. „Olteanul glumeşte la nuntă, la botez şi nu-ţi dă pace nici la căpătâiul celui trecut dincolo. Îşi păzeşte fântâna la Bobotează ca să nu-i spurce necuratul apa, atunci îşi botează şi caii, îşi face pomeni din timpul vieţii, aprinde focurile de Joi Mari şi îşi primeşte morţii înapoi, acasă, cu apă şi colaci. Citeşte vremea în boabe, încinge hora, chiuie, doineşte. Îşi poartă straiul popular cu mândrie şi iese în frunte să se facă auzit. Aşa-i olteanul, pur şi simplu”, se decupează profilul tradiţional, uneori cu accentele unui horror teribil, care este dat îndeosebi de macabrul obicei al „omorâtului strigoiului”.

Bogăţiile palpabile din vestita Cetate a Banilor

Cum toate drumurile Olteniei „duc spre vestita Cetate a Banilor, unde Dunărea-i aproape, iar lucrări ale marelui sculptor Constantin Brâncuşi pot fi admirate la Muzeul de Artă”, autorităţile şi-au propus ca prima aniversare a Zilei Olteniei să redea, pe cât se poate de concentrat, ce înseamnă esenţa Olteniei: istorie, cultură, tradiţii, personalităţi. „Fiind şi anul Centenarului, proiectul nostru dedicat Zilei Olteniei din acest an îşi propune să scoată în evidenţă cele mai frumoase zece faţete ale spiritului de oltean: tradiţiile şi obiceiurile, istoria, personalităţile culturale, dar şi cele academice, folclorul, talentul creativ, muzica clasică, poveştile fiecăruia dintre noi, dar şi talentul şi fair-play-ul sportiv”, susţin reprezentanţii Primăriei Craiova, din postura de principali organizatori.

Marile personalităţi istorice, readuse în prim-plan

În manifestările propuse pentru data de 21 martie, când oficial este Ziua Olteniei, organizatorii îşi propun să facă o trecere în revistă a poveştilor reprezentative despre Oltenia: de la figura marilor personalităţi istorice originare sau legate de Oltenia, precum Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu şi Iancu Jianu, la compoziţiile clasice semnate de olteni. De la figurile ilustre din trecutul îndepărtat se va reveni, apoi, la prezent. Organizatorii îşi propun, de asemenea, să evoce, în cadrul primei ediţii, şi personalităţile actuale ale Băniei. Un loc aparte, aşa cum este şi firesc, îl vor ocupa obiceiurile şi tradiţiile olteneşti, atât de bogate şi pline de înţelesuri şi simboluri, păstrând o întreagă spiritualitate a locului. Talentul copiilor, care reprezintă viitorul, va fi lăsat să vorbească de la sine, descriind ce reprezintă pentru ei spiritul oltenesc.