Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că bugetul judeţul Dolj pe anul 2013 este de 2.663 de miliarde lei vechi, cu doar 2,7% mai mare decât cel al anului 2012. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Dolj, programul guvernamental prin care elevii primesc produse de panificaţie, lactate şi fructe, plata contribuţiilor pentru personalul neclerical, precum şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sunt doar o parte din ţintele către care Consiliul Judeţean Dolj îşi îndreaptă investiţiile în acest an. În ceea ce priveşte primăriile din judeţ, datoriile unora dintre ele care nu au fost stinse în 2012 au pus probleme bugetului pe 2013. Vestea bună vine din partea fondului de rezervă, unde Consiliul Judeţean Dolj a adunat 6 milioane de euro, bani care vor fi îndreptaţi către proiectele mari din următorii ani, pe care şeful administraţiei publice judeţene şi-a propus să le implementeze, împreună cu echipa pe care o conduce.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a precizat că Finanţele Publice direcţionează o mare parte a bugetului pe localităţi, în funcţie de necesităţile acestora şi de numărul de locuitori, criteriile fiind cunoscute din anii anteriori. „O altă parte din buget, cea legată de investiţii, este direcţionată de Consiliul Judeţean. Bugetul din anul 2013 este aproape la fel ca bugetul din anul 2012, doar cu 2,7% mai mare. Anul trecut am avut 2.592 de miliarde de lei vechi şi anul acesta avem 2.663 de miliarde de lei vechi. Din banii aceştia vom subvenţiona sistemele de protecţia copilului, programul prin care elevii primesc produse de panificaţie, lactate şi fructe. Probabil va veni şi un program care prevede să le asigurăm copiilor şi miere de albine. Vom plăti contribuţiile pentru personalul neclerical – peste 500 de persoane –, şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Peste 6 milioane de euro în fondul de rezervă al Consiliului Judeţean Dolj
Pentru că nu s-au aventurat în contractarea unor împrumuturi şi au fost atenţi la cofinanţările pe care trebuia să le facă pentru proiectele pe fonduri europene, reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj au reuşit să adune în fondul de rezervă o sumă importantă, care se ridică la peste 6 milioane de euro. “Putem să folosim aceşti bani pe care i-am adunat aşa cum vrem. În primele două şedinţe ale Consiliului Judeţean, din fondul nostru de rezervă ne-am dus către zonele în care am dorit să avem o investiţie urgentă. Mai exact, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Ne-am îndreptat spre acest spital cu circa 2.300.000 de euro”, a mai anunţat Ion Prioteasa.
Masterplanul de deşeuri, pregătit de licitaţii
Din banii pe care Consiliul Judeţean Dolj îi are la buget, în acest an, va investi cu siguranţă 20 de milioane de euro în domenii precum sănătate, cultură, religie, transport şi asistenţă socială. De asemenea, instituţia se pregăteşte de o cofinanţare serioasă pe Masterplanul de deşeuri, bani pe care Consiliul Judeţean Dolj trebuie să-i împrumute. Ion Prioteasa a mai dezvăluit şi faptul că a avut o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Mediului, în care au fost puse la punct ultimele detalii ale programului de deşeuri pe care administraţia doljeană doreşte să îl demareze în acest an: “În această săptămână am avut o vizită din partea Ministerului Mediului în care am discutat despre masterplanul de deşeuri care trebuie să pornească. Este nevoie de 13 milioane de euro pentru a pune în operă acest proiect. Până la sfârşitul acestei săptămâni vom avea suma finală cu care se pot începe lucrările. Dacă proiectul este sub 50 de milioane de euro, putem să îl punem în aplicare şi până la sfârşitul acestei luni am ieşi cu primele licitaţii. Dacă proiectul este peste 50 de milioane, va trebui aprobat de Bruxelles şi va mai dura cel puţin şase luni. Până la sfârşitul acestei săptămâni primim de la consultant suma finală pe care să o punem pe SEAP şi cu care să începem licitaţia pentru Masteplanul de deşeuri. Nu mai există nici un dubiu, am pornit la drum şi acest proiect va avea o sumă consistentă. Probabil va trebui să preluăm cel puţin drumurile comunale care fac legătura. Îi mulţumesc doamnei primar Lia Olguţa Vasilescu pentru că a înţeles necesitatea acestui proiect”.
Masterplanul de apă, extins în mai multe localităţi
Un alt proiect despre care preşedintele Consiliului Judeţean Dolj a discutat cu reprezentanţii Ministerului Mediului este Masterplanul de apă al judeţului Dolj, care va începe să fie implementat în acest an în mai multe localităţi doljene. Consiliul Judeţean Dolj vrea să îl extindă şi se gândeşte deja la un nou fir de apă care să vină de la Izvarna. “Cu reprezentanţii Ministerului Mediului am discutat şi despre Masterplanul de apă. În această primăvară, în foarte multe localităţi doljene vom da semnalul de începere a lucrărilor. Aproape toate oraşele noastre au peste 10 milioane de euro de investit. Craiova are 45 de milioane de euro. Partea frumoasă este că din acest moment putem vorbi şi de extindere. Până în acest moment am strâns investiţii de 300 de milioane de euro fără prima parte. Din aceste investiţii foarte mari, unele sunt de o prioritate regională. Ne gândim deja la al doilea fir de apă care să vină de la Izvarna”, a conchis şeful administraţiei publice judeţene, Ion Prioteasa.
Consiliul Judeţean Dolj are o listă mare cu cheltuieli de capital pentru 2013 şi multe dintre ele sunt fezabile. Cele mai importante dintre acestea sunt Ambulatoriul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi Muzeul de Artă, căruia anul acesta i se va tăia panglica de inaugurare. Nu sunt evitate nici celelalte unităţi medicale din judeţ, declară Ion Prioteasa, care îşi doreşte ca oamenii să beneficieze de toate serviciile medicale la ei în localitate şi să nu mai fie nevoiţi să se deplaseze la Craiova: “Ne ducem cu bani spre Spitalul Dăbuleni, dar şi spre Leamna. Vrem să creăm un cadru în care oamenii din zonă să beneficieze de toate serviciile medicale necesare”.
ALINA DRĂGHICI şi MARIN TURCITU
