Premise favorabile pentru un an agricol excelent

0
110

Vremea foarte frumoasă din ultimele zile, soarele darnic şi lipsa precipitaţiilor au permis agricultorilor doljeni să însămânţeze suprafeţe agricole foarte mari. Din datele centralizate la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Dolj, la grâu, secară, orz şi rapiţa de toamnă însămânţările au depăşit 90% din planul estimat, ba chiar s-a ajuns la 100% în cazul unor culturi. Arăturile pentru însămânţările de primăvară sunt efectuate la peste 50% din terenurile programate.

Când toată lumea se pricepe la fotbal şi la politică, iar ultimele zile nu fac rabat de la pasiunile românilor, lucruri care ar trebui evidenţiate, poate, mai des decât oricare altele, sunt trecute la rubrica Diverse de majoritatea dintre noi. Noroc cu agricultura, căci la ea ne referim, mai ales că este timpul său să îşi arată semnele victoriei. Bazată pe vremea favorabilă, mult dorită de fermieri, agricultura doljeană reuşeşte în aceste zile să puncteze realizări remarcabile la mai toate culturile de toamnă.

Dintre cele 180.000 ha programate a fi însămânţate cu grâu, până ieri, în Dolj, au fost cultivate 171.100 ha. „Avem la grâu un procent de 95% realizare din ceea ce ne-am propus. La secară s-a reuşit însămânţarea tuturor celor 2.500 ha, la fel şi la orz, unde am prevăzut însămânţări la 20.050 ha şi le avem îndeplinite în totalitate”, ne-a precizat ing. Liliana Săvulea, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Dolj. Precizăm că în 2013 au fost cultivate cu grâu 184.074 ha, ulterior în 2014, mult mai puţin, coborându-se la 162.439 ha.

Depăşiri la rapiţă

Dacă în toamna anului 2013 s-a însămânţat rapiţă pe 8.260 ha, acum, nu doar că cele 17.000 ha programate pentru cultivare au fost realizate, ba chiar s-a ajuns la o suprafaţă de 18.745 ha, pe care s-a semănat rapiţa. Reamintim că cel mai bun an când s-a cultivat această plantă şi cu cea mai mare cantitate obţinută a fost anul agricol 2009-2010. Atunci, nu mai puţin de 28.872 ha au fost cultivate cu rapiţă. Cultura de rapiţă, mai ales la marile exploataţii agricole din sudul Doljului, este cea care aduce beneficii mari. Ea a fost promovată în ţara noastră ca o plantă energetică, din care se obţine biocombustibil. De aceea fermierii din sudul Doljului au exportat-o imediat în Occident. Avantajele cultivării rapiţei se extind şi asupra crescătorilor de albine. Aceştia pot, de pe acum, să-şi întocmească traseul de ieşire în pastoral pentru anul viitor.

Statistici îmbucurătoare

Dacă analizăm datele anilor agricoli anteriori constatăm că, măcar în agricultură, lucrurile se pare că ne dau o undă de speranţă. Conform datelor centralizate la D.A.J Dolj, în toamna 2014, din cauza condiţiilor climatice, caracterizate prin ploi abundente şi de lungă durată, s-a semănat cu grâu o suprafaţă de 162.439 ha, reprezentând 88,4% din suprafaţa programată, cu 21.635 ha mai puţin decât în toamna anului 2013. O scădere a suprafeţelor însămânţate cu cereale s-a realizat şi la alte culturi însămânţate, respectiv: la triticale de toamnă suprafaţa semănată în toamna 2014 este mai mică cu 2.610 ha faţă de suprafaţa semănată în toamna 2013, iar la orzoaică de toamnă suprafaţa este mai mică cu 1.336 ha faţă de toamna 2013. La rapiţă suprafaţa semănată în judeţul Dolj, în toamna anului 2014, de 16. 579 ha, s-a dublat comparativ cu suprafaţa semănată în toamna anului 2013, deşi la nivel naţional suprafaţa semănată cu rapiţă în anul 2014 este mai mică decât cea semănată în anul 2013 cu aproximativ 25%.

Plantele de nutreţ şi legumele, un pic codaşe

Situaţia este mai puţin satisfăcătoare la culturile de legume şi plante de nutreţ. Doar 56% din suprafeţele destinate legumelor au fost însămânţate, respectiv 850 ha din cele 1.505. De asemenea, la plantele de nutreţ sunt prevăzute a fi cultivate 2.240 ha, iar până ieri, doar 1.200 au fost însămânţate. De menţionat că suprafaţa destinată legumelor este în creştere faţă de anii anteriori, mai ales că, în toamna anului 2013, fuseseră cultivate doar 1.340 ha.

Vremea va fi prielnică

După cum se anunţă prognoza vremii, până pe la sfârşitul lunii noiembrie temperaturile diurne, în Dolj, vor urca şi chiar depăşi 15 grade Celsius. Aşadar, timp ar fi berechet pentru ca fermierii doljeni să realizeze 100% din însămânţările programate. Până în prezent, totalul însămânţărilor de toamnă ajunge la 219.841 ha, iar la capitolul arături pentru însămânţări de primăvară s-a ajuns la 114.650 de ha.

Pământul este cotat la peste 160 de milioane de lei

Până la începutul lunii septembrie, la Direcţia pentru Agricultură Dolj au fost înregistrate aproximativ 6.400 de dosare privind oferte de vânzare. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Obleagă Meca Ovidiu, cel mai mic preţ a fost de 3.000 lei/ha în zone unde comasarea agricolă nu a predominat. În schimb, alta este situaţia în arealul de câmpie din sudul Doljului. Aici preţul a urcat la 3.750 euro/ha. În comuna Cetate, puternicii fermieri locali oferă şi 160 de milioane de lei pentru un hectar. Semn că terenurile sunt comasate deja şi că productivitatea, aici, este una dintre cele mai mari din judeţ. Preţul mediu cu care un hectar de teren arabil în extravilan se vinde în prezent este de 9.000 lei.

Pentru o mai bună evidenţă juridică

În mare parte, prin acest demers legislativ statul a dorit să aducă în legalitate actele de vânzare-cumpărare încheiate anterior ce se bazau doar pe o simplă chitanţă de mână. Potrivit Ordinului 719/2014 privind aplicarea normelor metodologice de aplicare a Legii 17/2014, cei care doresc să-şi vândă terenul trebuie să depună la primărie cererea privind afişarea ofertei de vânzare însoţită de copie carte de identitate, copie legalizată a actului de proprietate asupra terenului vândut, extras de carte funciară, precum şi alte acte solicitate.

Există totuşi terenuri ce pot fi vândute doar în anumite condiţii stricte. Este cazul terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţa de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale. Acestea pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urmă consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţionala a României, cu modificările şi completările ulterioare.

La vânzarea mai mare de 25 ha, obligatoriu, se va solicitat avizul Ministerului Agriculturii. Avizul final se trimită vânzătorului şi este valabil doar 6 luni de la data comunicării către vânzător. O singura excepţie există aici, dacă părţile au încheiat un antecontract în perioada de valabilitate a avizului.