În România, aproape 112.000 de elevi învaţă în clase simultane, aproape 92% provenind din mediul rural

0
52
În România, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învață în sistemul de învățământ simultan, în anul școlar 2022-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro. Din totalul elevilor care fac ore în clase în care sunt și elevi din alți ani de studiu, 92% sunt din mediul rural. Raportat la cei 1,5 milioane de copii din școala primară și din gimnaziu, sistemul de învățământ simultan cuprinde 7,1% din elevii din întreaga țară, dar în învățământul primar 1 din 10 elevi învață în clase simultane.

Învățământul simultan înseamnă că învățătorul sau profesorul predă într-o clasă în care sunt elevi de diferite vârste, din ani de studiu diferiți. Concret, în anul școlar 2021-2022 există 7.832 de clase cu elevi ce învață simultan în școlile din România. Situația claselor cu învățământ simultan este astfel reprezentată în școala românească:

  • 7.218 clase în mediul rural
  • 614 clase în mediul urban
  • media este de 14 elevi pe o clasă de învățământ simultan.

Pe cicluri de studiu, 10% din elevii din clasele primare învață simultan (87.835 elevi din 870.341), iar 3,4% din elevii de gimnaziu (23.920 elevi din 702.754) sunt în aceiași situație.

În privința învățătorilor, sunt aproximativ 7.400 de cadre didactice care predau simultan la clasele primare și circa 2.400 de profesori, la clasele gimnaziale, potrivit datelor Ministerului Educației furnizate la solicitarea Edupedu.ro

Învățământul simultan este specific școlilor din mediul rural. Fie că vorbim de Simultan II (adică două clase simultane), Simultan III, sau chiar Simultan IV – acolo unde învățătorul are în structura clasei elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a.

Declinul demografic, care afectează în special mediul rural și orașele mici, este una dintre cauzele învățământului simultan. Mai puțini copii, înseamnă școli închise. Dar ca să nu fie închise școlile, legislația permite desfăzurarea simultană a învățării.

În România, organizarea acestui tip de învăţământ este reglementată prin Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Ordinul MECTS 3062/19.01.2012. Astfel, articolul 1-(1) al Ordinului MECTS 3062/19.01.2012 stabilește că „în localităţile izolate geografic sau lingvistic ori în localităţile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar se organizează clase în regim simultan”.

Potrivit Legii Educației Naționale 1/2011, atât în învățământul primar, cât și în cel gimnazial, o clasă de elevi nu trebuie să aibă mai puțin de 10 copii.

Astfel, felul în care sunt finanțate școlile, prin plata costului per elev și modul în care normele profesorilor se pot constitui sunt norme care favorizează și ele învățământul simultan.

Clase mai mici, înseamnă, pentru o școală, fonduri mai puține. Dar este nevoie de același număr de profesori, același număr de învățători. Asta duce la încurajarea, prin lege, în localitățile cu puțini copiii, a comasării mai multor ani de studiu într-unul singur.

Profesorii care au clase simultane primesc spor, iar salariul crește cu până la 20% dacă sunt 5 clase adunate într-una singură. Prevederile cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. 1 „Familia ocupațională de funcții bugetare «învățământ», cap. I, lit. B, art. 7, arată că:

„Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învățământul preșcolar, primar sau gimnazial, primește o majorare a salariului de bază, după cum urmează:

  • a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creștere cu 7% a salariului de bază deținut;
  • b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creștere cu 10% a salariului de bază deținut;
  • c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creștere cu 15% a salariului de bază deținut;
  • d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creștere cu 20% a salariului de bază deținut”.