Consumaţi zilnic legume şi fructe! Un îndemn pe cât de raţional, pe atât de incert în privinţa sănătăţii. Din probele analizate de specialişti, fructele au din ce în ce mai multe reziduuri de pesticide. Pe locul secund, legumele sunt încărcate cu pesticide, uneori peste limita maximă admisă. Nici cerealele nu bat pasul pe loc. Încet, dar sigur creşte procentul de folosire a acestor substanţe active.
În ţara noastră, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are responsabilitatea pentru planurile naţionale de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructe, legume şi cereale din producţie internă. Implementarea acestor planuri de monitorizare este realizată de Agenţia Naţională Fitosanitară, prin Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor în Plante şi Produse Vegetale (L.C.R.P.P.V.). În cadrul acestui program, din ultimele date de referinţă au fost analizate 1.136 de probe la nivel naţional, respctiv 372 de probe fructe, 653 probe legume şi 111 probe cereale. Dintre cele 653 probe de legume, 229 au avut reziduuri de pesticide sub limita maximă admisă şi o probă de pătrunjel frunze peste limita maximă admisă.
Fructele îmbibate cu pesticide
La nivelul anul 2014, L.C.R.P.P.V.a analizat 372 de probe de fructe. Aproape jumătate dintre acestea au avut conţinut de reziduuri de pesticide mai mici decât limita maximă admisă. Patru probe au fost neconforme: o probă de căpşune cu valori la carbendazim şi tiofanat –metil şi trei probe de cireşe cu valori ale procimidonului mai mari decât limita maximă admisă. Fructele care au cel mai mare procent de reziduuri de pesticide sunt piersicile 70%, vişinele 67%, merele 63%, caisele 63%, cireşele 62%, şi căpşune 62%. Pesticidele cele mai des întâlnite la segmentul fructe sunt ciprodinil (la 59 de probe), clorpirifos (la 36 de probe), carbendazim (35 de probe) şi pirimetanil (35 de probe). Cele mai multe substanţe active pe probă au fost depistate în cireşe, în număr de 7.
Atac şi la legume
Mai mult de o treime din probele de legume analizate au în componenţă pesticide. Din 653 de probe verificate, 229 au prezentat reziduuri de pesticide, dar cu valori sub cele maximal admise. O probă de pătrunjel frunze a fost declarată neconformă conţinând cel puţin patru pesticide diferite. Mai grav este că, din analiza anului anterior s-a constatat că, procentul actual de legume cu reziduuri de pesticide a crescut faţă de 2013 în mod dramatic, de la 9.8% la 35%. Cantitatea cea mai mare de pesticide se află în pătrunjel 75%, salată 73%, ciuperci 55%, morcovi 43%, gogoşari 43%. Ca şi la fructe, carbendazimul şi ciprodinilul sunt în topul celor mai folosite pesticide.
„Ne aliniem” standardelor de productivitate
Cine mai crede că agricultorii români nu stau bine la capitolul know-how se înşeală. Iată că, ajungem din urmă ţări cu utilizare permanentă a pesticidelor. Ciprodinilul este o substanţă fungicidă cu acţiune sistemică generală şi pătrunde rapid în toată planta pentru a inhiba dezvoltarea de ciuperci în ţesuturi. Această substanţă se degradează în prezenţa luminii solare, dar prezintă toxicitate moderată pentru mamifere şi există motive de îngrijorare că ar putea produce acumulări în organisme. Rapoartele Greenpeace din agricultura altor ţări arată că lucrurile merg pe un drum încă neevaluat imparţial din punct de vedere al sănătăţii oamenilor. Astfel, fungicidul toxic carbendazim a fost detectat în 68 de produse alimentare provenite din 45 de țări. Insecticidul periculos pentru mediu, clorprifosul, a fost detectat în 64 de produse provenite din 45 de țări. Unele pesticide pot provoca alergii, pot afecta fertilitatea sau sunt mutagenici, iar unele sunt carcinogene. Unele pesticide au un efect similar cu substanțele care se folosesc pentru înmuierea plasticului, afectând sistemul hormonal. Se mai atrage atenţia că folosirea din ce în ce mai accentuată a pesticidelor este responsabilă de distrugerea biodiversităţii.
Probele ce confirmă pesticidele în cereale s-au triplat
Dintre cele 111 probe de cereale analizate de Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor în Plante şi Produse Vegetale au fost găsite 10 cu prezenţă de reziduuri de pesticide, dar cu valori sub limita maximă admisă. Din cadrul acestora, secara a fost cap de afiş (29%), urmată de orez (20%) şi grâu (14%). Aici, cele mai folosite pesticide sunt clorpirifos-metil, urmat de fenpropidin. Aşa cum s-a întâmplat în cazul legumelor, unde creşterea procentul de probe cu reziduuri a fost de la 9,5 % în 2013, la 35% în 2014, anii ce urmează ne vor aduce creşteri impresionante nu la calitate, ci la cantitatea obţinută prin cele mai diversificate mijloace. Oricum, nici industria ce cercetare în domeniul pesticidelor nu bate pasul pe loc, ba chiar bate la uşa fermierilor cu argumente care mai de care mai îmbietoare. Să sperăm în mintea cea de pe urmă a românului care acceptă că o folosire exagerată a pesticidelor duce la cheltuieli inutile, folosirea incorectă a lor poate provoca o diminuare a producţiei şi, dacă sunt prinşi la controlul reziduurilor, sancţiunea este distrugerea produselor.
VALENTIN CEAUŞESCU
