A trecut sesiunea de vară a BAC 2024, s-au anunţat şi rezultatele contestaţiilor depuse, fără ca acestea să modifice prea mult clasamentul „ad-hoc” al colegiilor şi liceelor craiovene, pe ansamblu cu rezutlate notabile. O observaţie: Liceul „Voltaire” devansează „la mustaţă”, după contestaţii, Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”, venind pe locul… 5, în măsura în care are vreo importanţă. Procentul „de promovabilitate” la nivelul Doljului este de 77,6% faţă de 75,7%, înaintea discutării contestaţiilor. Deşi specialiştii au atras atenţia nu o dată asupra improprietăţii semantice criticând folosirea „promovabilităţii” cu sensul şi în locul firescului promovare: etimologic, promovabilitatea se referă la o posibilitate, la o capacitate realizabilă în viitor. Folosirea termenului pentru a descrie un fapt încheiat deja conţine o eroare de logică: de fapt o rupere a legăturii cu etimologia şi cu valorile sufixului „bil”. Concluziile sunt la îndemâna conducerii ISJ Dolj şi a managerilor unităţilor de învăţământ preuniversitar. Nota bene: Doljul nu are nicio unitate de învăţământ în care să nu fi promovat BAC-ul niciun elev. Cenuşărese: Liceul Tehnologic “Petre Baniţă” din Călăraşi 9%, Liceul “Ştefan Anghel” din Băileşti 10,53%, Liceul Teoretic Bechet 25% şi… surprinzător LIA… 25%. Chiar în urma Liceului Tehnologic Auto 29%. Antrenarea elevilor la simulări, făcute cu rigurozitate, deci evaluările standardizate, s-a dovedit eficientă. Evaluarea la cât mai multe materii a dat imaginea veridică a evoluţiei sau involuţiei fiecărui elev. Acolo unde s-a intervenit punctual şi specific s-a mai putut corecte câte ceva. Cu perenitatea ei consacrată s-a adeverit din nou concluzia: cine a învăţat a luat BAC-ul. Restul sunt discuţii. O notă maximă pentru conducerea ISJ Dolj, aptă să organizeze cu operativitate şi în cele mai bune condiţii, BAC-ul pentru 25 de elevi aflaţi în imposibilitaeta fizică de a fi alături de colegii lor. Unii chiar în situaţii delicate. A discuta despre dificultatea sau accesibilitaeta subiectelor rămâne o temă de discuţie lipsită de relevanţă. Se pot discuta în schimb anumite subtilităţi, inventariate de prof. Maria Badea (fostă secretar literar la Teatrul Mic din Capitală în perioada cea mai fastă) autoare a numeroase cărţi, oricum o competenţă în materie, care atrage atenţia asupra „numărării cuvintelor” la eseul de la Subiectul al 3-lea (la Bacalaureat) care trebuia să aibă… 400 de cuvinte. În stupoarea eroică generală, nimeni nu s-a arătat pregătit să se impacienteze de faptul că în calcul conectorii, adică „la”, „pe”, „dar”, nu sunt considerate cuvinte. Ci… cuvinte de legătură. Alţii au considerat citatul „un singur cuvânt”. Oricum, chestiuni de metodologie, să le spunem aşa, care trebuie să aibă o interpretare identică peste tot, fiindcă depunctările pe acest motiv sunt incorecte. BAC-ul a fost şi anul acesta de fapt o evaluare naţională, cu miza sa emoţională, în raport cu evoluţia ulterioară în carieră. Numit pe vremuri „examen de maturitate”, BAC-ul nu este altceva decât o evaluare a gradului de maturizare intelectual-afectivă, fără să depună presiune pe evoluţia ulterioară. Că un liceu bine făcut, cu profesori dedicaţi, cu vocaţie, empatie, se resimte tot cursul vieţii, asta este o altă discuţie. Poate interminabilă.
