Gabriel Marciu, manager al Filarmonicii „Oltenia”: „Singura noastră şansă de a rezista o reprezintă cultura. Toate marile naţiuni au înţeles asta”

Din toamna lui 2009 a preluat frâiele Filarmonicii „Oltenia”, după ce ani buni şi-a desfăşurat activitatea la Teatrul Liric „Elena Teodorini”, ca regizor de culise şi actor. Într-o perioadă zguduită de lipsuri financiare şi disponibilizări în domeniul cultural (efectele Ordonanţei nr. 63/2010 scoţând în stradă, în vara anului trecut, mii de artişti), Gabriel Marciu vorbeşte despre „rezistenţa prin cultură”, despre valorile pe care le avem şi trebuie să le promovăm.

«Ce am reuşit noi să facem, prin adevărate tactici de gherilă? Să supravieţuim! Cu încăpăţânare! Într-o lume în care valoarea a fost înlocuită de calcule meschine, iar cultura este cântărită în termeni de profit… Prin concerte de calitate, prin atragerea unor invitaţi de renume (doar aşa publicul va reveni în sala de concert!), reuşind performanţa de a fi incluşi, pentru prima dată, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”. Pentru că şi acesta este unul dintre paradoxurile româneşti – în condiţii de criză reuşim rezultate de excelenţă», afirmă managerul Filarmonicii craiovene.

 

La final de stagiune muzicală 2010-2011 – încheiată vineri, 8 iulie, cu concertul „Mexico in the World” –, Gabriel Marciu creionează deja următoarele evenimente muzicale, deloc lipsite de consistenţă. Un turneu artistic în Italia, efectuat, între 22 iulie şi 24 august, de Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale instituţiei, participarea, în luna septembrie, la cea de-a XX-a ediţie a Festivalului „George Enescu”, organizarea Festivalului „Craiova Muzicală”, ajuns la ediţia a XXXVIII-a, care va aduce pe scena craioveană, între 13 noiembrie şi 9 decembrie, nume importante ale momentului, dar şi ansambluri de prestigiu, sunt numai câteva dintre manifestările rezervate publicului craiovean până la sfârşitul acestui an.

 

***

 

– Încă din 28 septembrie 2009 – mai întâi interimar, apoi prin concurs – ocupaţi funcţia de manager al Filarmonicii „Oltenia”, o instituţie de tradiţie şi de prestigiu în peisajul cultural al urbei şi al ţării. O misiune de onoare într-o perioadă de… „oroare”, aş zice! Cum aţi caracteriza dvs. aceşti aproape doi ani?

 

– Probabil că, de-a lungul istoriei, orice perioadă a avut parte de „onoare” şi „oroare”… Fiecare generaţie are provocările ei. Personal, mi-e greu să fac comparaţii şi să spun că ceea ce trebuie să rezolvăm noi astăzi este mai complicat decât ceea ce ne ameninţa în urmă cu 30-40 de ani. Poate că este doar puţin mai… elaborat. Aşa cum se întâmplă şi în industria computerelor: viruşii devin din ce în ce mai sofisticaţi şi mai periculoşi…

 

Oricum, în aceşti doi ani am învăţat ce înseamnă să lupţi pentru ceea ce crezi. Să lupţi pentru o idee, pentru un colectiv, pentru ceva ce depăşeşte noţiunea de individ. Am mai aflat că fiecare victorie are preţul ei, dar şi că niciodată nu poţi mulţumi pe toată lumea.

 

– Cât de mare a fost şi este în continuare amprenta financiară asupra domeniului artistic? Cât de mult influenţează ea investiţia în calitate – fie că ne referim la invitarea unor muzicieni de valoare, la achiziţionarea de instrumente, la promovarea valorilor, la efectuarea unor turnee peste hotare etc.?

 

– Probabil că pare ciudat să vorbesc despre nevoi financiare şi fonduri direcţionate către o instituţie culturală într-o perioadă în care multe familii nu au siguranţa zilei de mâine. Şi totuşi singura noastră şansă de a rezista o reprezintă cultura. Toate marile naţiuni au înţeles asta.

 

Ştiaţi, de exemplu, că Metropolitan Opera din New York este una dintre cele mai profitabile instituţii din lume, care investeşte pe piaţa bursieră şi care ar putea să-şi continue activitatea încă douăzeci de ani, chiar dacă, începând de mâine, nu ar mai primi nici un cent din nici o sursă? Doar folosind donaţiile şi profitul acumulate până acum…

 

Sau să nu privim atât de departe, peste ocean… Să ne întoarcem faţa către Rusia. Până şi Putin a înţeles că doar prin cultură Rusia va putea redeveni o mare putere. Teatrul Mariinsky din St. Petersburg este un exemplu de management cultural. E adevărat, având un dirijor şi director artistic precum Valery Gherghiev. Pe lângă faptul că orchestra are turnee în toată lumea, Kremlinul a aprobat (în urma dispariţiei într-un incendiu a unui corp de clădire a vechiului teatru) construirea unei săli de concert care în acest moment se poate lăuda cu cea mai bună acustică din Europa. În doar nouă luni, sala a fost gata! În aceleaşi condiţii de criză de care vorbim cu toţii…

 

Ce ne lipseşte nouă? Muzicieni talentaţi? Dirijori capabili? Cel puţin Craiova stă bine la ambele capitole. Din păcate, celor care ar trebui să gândească în perspectiva viitorul acestei naţiuni le lipseşte puterea de a înţelege importanţa rezistenţei prin cultură.

 

Poate că încă nu ne dăm seama, dar ne aflăm sub asediu. E adevărat, războaiele s-au schimbat în ultimele veacuri, sunt mult mai subtile şi de multe ori mascate. Înţeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos: „Nici o ţară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. Ce nu înţeleg mai-marii noştri este că prin aceste măsuri de sabotare a culturii naţionale devin complicii celor ce doresc să ne şteargă orice urmă de identitate culturală şi să ne transforme într-o societate de consum.

 

Ce am reuşit noi să facem, prin adevărate tactici de gherilă? Să supravieţuim! Cu încăpăţânare! Continuând să credem că doar prin concerte de calitate, prin atragerea unor invitaţi de renume (doar aşa publicul va reveni în sala de concert!), insistând în a face cunoscută existenţa noastră ambasadelor şi ataşaţilor culturali de la Bucureşti şi reuşind performanţa de a fi incluşi, pentru prima dată, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” .

 

Pentru că şi acesta este unul dintre paradoxurile româneşti – în condiţii de criză reuşim rezultate de excelenţă.

 

Şi încă ceva. I-am rechemat acasă pe cei care au cântat despre România unei lumi întregi: Sabin Pautza, Liviu Prunaru, Vlad Stănculeasa, Mirabela Dina, Costel Busuioc… Şi promitem că lista nu se va opri aici.

 

– Aveţi experienţa anilor în care v-aţi desfăşurat activitatea la Teatrul Liric „Elena Teodorini”… Ce credeţi că se cere şi ce se oferă mai mult în peisajul muzical craiovean? Mă refer şi la genuri, dar şi la cât de sus se găseşte ridicată stacheta, în ambele cazuri…

 

– Publicul craiovean este un public educat. Poate recunoaşte calitatea şi nu de puţine ori mi-a fost dat să observ o reacţie imediată la ceea ce se petrece pe scenă.

 

Spre exemplu, noi am venit în întâmpinarea nevoilor iubitorilor de muzică şi am încercat să diversificăm oferta de concerte. Astfel, am încurajat constituirea unor formaţii care au abordat genuri precum café-concert sau jazz. Big-band-ul, spre exemplu, s-a dovedit a fi un concept de mare succes.

 

Experienţa mi-a arătat că, atât timp cât rezultatul este unul de calitate, publicul va reacţiona în consecinţă. Niciodată, în lumea artei, un concept şubred nu a rămas nesancţionat. Nu la modul direct… nu prin fluierături, publicul nostru este unul manierat, ci prin acea rezervă de gheaţă care se poate dovedi cu atât mai grăitoare, asta dacă eşti îndeajuns de cinstit ca să observi ce se întâmplă în jurul tău.

 

Spre exemplu, cum vă puteţi explica succesul incredibil pe care îl au de fiecare dată spectacolele lui Tudor Gheorghe? Datorită calităţii! Şi noutăţii permanente a conceptului prezentat. Niciodată publicul nu a fost dezamăgit. Aşa că e firesc să revină, iar, şi iar…

 

– Filarmonica „Oltenia” organizează de ceva timp stagiunea pentru copii şi tineret, în cadrul celor mai recente lecţii fiind prezentate povestea muzicală „Petrică şi lupul”, de Prokofiev, şi Suita „Carnavalul animalelor” pentru două piane şi orchestră, de Saint-Saens. Consideraţi că, în general, dar şi în cazul instituţiei pe care o conduceţi, se investeşte suficient în educaţia muzicală a tinerilor?

 

– În general, nu. În cazul nostru, cred că se poate şi mai bine. Trebuie să găsim şi alte formule, la fel de atractive, de a aduce copiii în sala de concert. Prin care să le explicăm că muzica nu este o povară, ea face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Şi cred că ajunge să facem un mic experiment. Să ne imaginăm, de exemplu, că de mâine ar fi interzisă muzica. Nu am mai avea voie să cântăm şi nici nu am mai avea acces la o sursă muzicală. Un asemenea coşmar ar fi de netrăit.

 

Nici măcar adulţii nu conştientizează rolul major pe care îl are muzica în viaţa noastră. Ce le putem cere copiilor, în astfel de condiţii? Nouă ne revine misiunea de a le demonstra că fără muzică nu am putea trăi. Instinctul creator este cel care ne diferenţiază de animale, de aceea muzica celebrează tot ce-i mai frumos şi nobil în fiinţa umană. Avem nevoie de o iniţiere în ascultarea muzicală, tinerii au nevoie să intre în contact cu marea muzică, iar în societate rolul unei instituţii de profil, cel al unei filarmonici, este crucial.

 

– Să rămânem tot în registrul educaţiei… Personal, am considerat necesară din ce în ce mai mult în ultima vreme reluarea, măcar pe ultima filă a caietului-program al concertelor, „regulile de bună purtare în sala de spectacol”. Era o metodă de educare, din acest punct de vedere… Cunoaşteţi şi sunteţi dispus să „aplicaţi” şi altele?

 

– Sincer, nu prea cred în utilitatea „lecţiilor”, fie ele chiar şi de bună purtare. Am fost un elev destul de rebel… Cred însă în puterea exemplului personal. Dacă am vorbi mai puţin despre cum ar trebui să ne purtăm şi am acţiona mai mult, în consecinţă cred că am avea şanse mai multe să schimbam ceva.

 

Cum poate Filarmonica să ceară publicului o anumită conduită în sala de concert atât timp cât reprezentanţi ai unei autorităţi precum mass-media (fie fotografi sau cameramani) deranjează uneori atât publicul, cât şi interpreţii sub acoperirea (scutul) unui aşa-zis comportament „jurnalistic”?… Probabil că nu ar fi rea ideea reintroducerii acestor reguli în programele de sală. Mi-e teamă însă că le vor citi tot cei care le cunosc deja…

 

– Au lăsat în urmă – pentru scurt timp, ce-i drept – toate aceste probleme ce ţin de sfera artistică şi, de curând, artiştii craioveni au intrat în binemeritata vacanţă… Făcând un scurt bilanţ al stagiunii 2010-2011, vă declaraţi mulţumit sau era loc şi de mai bine?

 

– Mulţumirea de sine nu aduce niciodată succes. Probabil că aş putea să vă enumăr multe dintre reuşitele noastre – pentru fiecare am muncit şi ne-am străduit să convingem forţele ce dispun de soarta instituţiei noastre că merităm să supravieţuim într-o lume în care valoarea a fost înlocuită de calcule meschine, iar cultura este cântărită în termeni de profit.

 

Aş putea chiar să vă dau cifre – să vă vorbesc de planuri de încasări depăşite, să vă arăt liste cu spectacolele realizate, cu situaţia spectatorilor ce au trecut pragul sălii noastre de concerte… Toate acestea însă ţin de domeniul statisticilor. Ceea ce reuşim noi să facem pe această scenă, în fiecare seară de concert, îmi place să cred că nu poate fi măsurat, numărat, cântărit şi apreciat în cifre.

 

– Comparativ cu anii precedenţi, a crescut sau a scăzut numărul celor care calcă pragul Filarmonicii craiovene? Aceeaşi întrebare privind încasările în urma vânzării de bilete şi abonamente…

 

– Statistic, îndrăznesc să afirm că a crescut numărul spectatorilor şi a fost depăşit, în ultimii doi ani, planul de venituri proprii. Cred însă că mai important în vremurile acestea este să asigurăm actul de cultură şi să nu lăsăm ca aceste analize să se transforme în „justificări” ale unor măsuri care afectează în mod direct viaţa culturală.

 

– Aţi încheiat, oficial, vineri, 8 iulie, stagiunea muzicală 2010-2011, însă continuaţi stagiunea estivală, iar în perioada 11-15 iulie organizaţi Cursul internaţional de dirijat orchestră, în parteneriat cu Universitatea de Muzică şi Arte Vizuale din Stuttgart. S-ar mai adăuga ceva până la deschiderea noii stagiuni? Poate vreun turneu, deşi – oare de ce? – ele au fost tot mai puţine în ultima vreme…

 

– Că au fost mai puţine turnee în ultima vreme era firesc. A durat ceva timp până am reuşit să consolidăm strategia pe care am gândit-o, iar primii paşi sunt întotdeauna cei mai dificili. Şi nici nu am avut parte de prea mult sprijin. Să nu uităm că vara trecută soarta noastră era serios pusă sub semnul întrebării, Filarmonica „Oltenia” fiind inclusă pe lista restructurărilor masive.

 

Am ieşit cu bine din această grea încercare şi iată că am reuşit să organizăm şi un turneu, ce va debuta la sfârşitul acestei luni. Aş vrea să subliniez faptul că este un turneu ce implică atât Orchestra, cât şi Corala Academică. Iar asta nu s-a mai întâmplat de mult. De obicei, Corului îi revenea rolul Cenuşăresei ce niciodată nu era invitată la bal, Orchestra fiind cea răsfăţată de soartă. Nu şi de această dată. Ne-am bucurat să avem şansa de a le oferi tuturor muzicienilor noştri ocazia de a susţine concerte în însorita Italie, timp de o lună, în perioada 22 iulie – 24 august.

 

– Când veţi deschide noua stagiune şi care vor fi principalele puncte de reper în programul evenimentelor muzicale? Două se conturează de pe-acum: participarea la Festivalul „George Enescu” de la Bucureşti şi organizarea, la Craiova, a Festivalului „Craiova Muzicală”…

 

– Într-adevăr, sunt două repere importante ale începutului de stagiune. Un alt moment important, căruia i-am acordat o atenţie sporită, a fost chiar cel al deschiderii stagiunii. Am pus la punct un concept original, spunem noi.  O serie de trei concerte extraordinare dedicate unui singur instrument, vioara, vor deschide stagiunea 2011-2012, între 6 şi 8 octombrie. Protagonişti vor fi violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, alături de pianistul Horia Mihail, dirijorul Konrad von Abel (Germania) şi violonistaValentina Svyatlovskaya.

 

– Prin ce se disting, ca elemente de unicitate repertorială, viitoarea stagiune de concerte şi ediţia 2011 a Festivalului „Craiova Muzicală”?

 

– Elementele de unicitate repertorială ar fi reprezentate de includerea în programul de concert a unor lucrări în primă audiţie, dar şi de iniţierea unor colaborări artistice în premieră. Astfel,  în data de 4 noiembrie vom prezenta, în primă audiţie, o lucrare a compozitorului italian Alfonso Rega – este vorba de Simfonia a II-a „Romeo şi Julietta”. La concert vom fi onoraţi de prezenţa compozitorului. Un alt eveniment important va avea loc o săptămână mai târziu, în 10 noiembrie, dată la care vom marca, printr-un concert organizat în parteneriat cu Ambasada Poloniei, Ziua Naţională a acestei ţări. Seara va avea ca invitaţi muzicieni polonezi. Tot în toamna muzicală a lui 2011 vor fi incluse şi Zilele Liszt, dar şi alte surprize pe care le vom dezvălui, pe larg, la începutul stagiunii.

 

Cât despre Festivalul „Craiova Muzicală”, ajuns la ediţia a XXXVIII-a, acesta va aduce pe scena noastră nume importante ale momentului, dar şi ansambluri de prestigiu: dirijorii Horia Andreescu, Dejan Mladenovici (Serbia), Alan Bennett (S.U.A.), Misha Katz (Franţa), soliştii Gabriel Croitoru, Marin Cazacu, Mladen Djordjevici şi Marko Miletici (Serbia), Sergiu Cârstea, Hye-Seon Choi (Singapore), Cristina Anghelescu, Florin Croitoru, Timur Sergeyenia (Germania/Belarus), Vitalie Maciunschi (Republica Moldova), formaţiile camerale Jazzicall Quartet (Serbia), Mir Piano Quartet (Londra) şi două orchestre: Orchestra Radio Bucureşti şi Orchestra Camerata Academica din Novi Sad (Serbia). Bineînţeles, din Festival nu vor lipsi ansamblurile noastre – Orchestra Simfonică şi Corala Academică –, alături de dirijorii Alexandru Iosub şi Marius Hristescu, soliştii noştri permanenţi Mihai Ungureanu (pian), Vlad Stănculeasa (vioară) şi pianista Corina Stănescu.

 

Şase tineri dirijori, la Cursul internaţional de dirijat orchestră de la Craiova

 

Filarmonica „Oltenia” organizează, în perioada 11-15 iulie, în parteneriat Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst (Universitatea de Muzică şi Arte Vizuale) din Stuttgart (Germania), Cursul internaţional de dirijat orchestră. Coordonator este Per Borin, profesor de dirijat şi director artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul amintitei Universităţi. Împreună cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii craiovene, muzicianul va lucra cu şase tineri dirijori, studenţi ai Academiei din Stuttgart: Johannes Zimmermann, Kai-His Fan, Georg Köhler, Felix Schuler-Meybier, Helmuth Reichel Silva şi Olivier Pols.

 

Închiderea cursului de dirijat va avea loc vineri, 15 iulie, la finalul proiectului muzicienii străini şi români urmând să prezinte, cu începere de la ora 19.00, un concert de gală. Programul va cuprinde Uvertura operetei „Die Fledermaus” („Liliacul”), de J. Strauss II; Valses nobles et sentimentales, de M. Ravel; Adagietto din Simfonia a V-a în Do diez minor, de Gustav Mahler; Uvertura operei „Die Zauberflöte” („Flautul fermecat”), K. 620, de W. A. Mozart; Poemul simfonic „Lebăda din Tuonela”, de Jean Sibelius; Poemul simfonic „Les préludes” („Preludiile”), de F. Liszt. Biletele pentru concert s-au pus în vânzare la Agenţia Filarmonicii, la preţul de 15 lei (8 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari).

 

Un astfel de curs s-a mai desfăşurat la Filarmonica din Craiova în perioada 29 iunie – 3 iulie 2009 a.c., când, sub îndrumarea aceluiaşi prof. Per Borin, cinci dirijori – Matthias Nassauer, Georg  Kohler, Christopher Kramp, Kwang-Hyun Kim şi Felix Schuler-Meybier – au dirijat în concert lucrări de Beethoven, Schumann, R. Strauss, Ravel şi Ceaikovski.

Originar din Suedia, Per Borin a fost director general muzical al Teatrului şi Orchestrei Simfonice din Schleswig-Holstein şi al Teatrului „Vorpommern” din Greifswald/Stralsund (Germania), dirijor principal al Corului Filarmonicii Regale din Stockholm, profesor la Conservatorul Regal din Stockholm şi la Academia din Linkoping (Suedia).

 

Două concerte în cadrul Festivalului „George Enescu”

 

Nu mai puţin de 160 de evenimente artistice vor transforma Bucureştiul, între 1 şi 25 septembrie, în centrul muzical al Europei. Alegerile publicului se anunţă destul de dificile la ediţia de anul acesta: Zubin Mehta dirijând Israel Philharmonic Orchestra, Daniel Barenboim la pupitrul Staatskapelle Berlin, Mariinsky Orchestra dirijată de Valery Gergiev, Saint Martin in the Fields cu pianistul Murray Perahia, Christian Zacharias şi Lausanne Chamber Orchestra, pentru a enumera numai câteva dintre numele mari ale muzicii clasice internaţionale care vor fi prezente în Capitală.

 

Între invitaţi se vor număra, la această a XX-a ediţie a Festivalului, şi muzicienii Filarmonicii „Oltenia”, care vor susţine două concerte. Primul, „Pagini simfonice de mare popularitate”, va fi prezentat în Piaţa Festivalului din Bucureşti, de Orchestra Simfonică (dirijor: Alexandru Iosub), pe data de 2 septembrie, de la ora 19.30. Între lucrările incluse în program se vor număra Uvertura „Ruslan şi Ludmila”, de Glinka; Intermezzo pentru coarde, de G. Enescu; Uvertură, Scherzo, Marş nupţial din „Visul unei nopţi de vară”, de Mendelssohn-Bartholdy; Preludiu, Dans boem, Intermezzo din „Carmen”, de G. Bizet; Arie din Suita a III-a în Re major, BWV 1068, de J. S. Bach; Dans slav nr. 5, de A. Dvorak ş.a.

 

Cel de-al doilea concert face parte din seria celor susţinute în ţară (la Buşteni, Cluj, Sibiu, Timişoara, Arad, Iaşi şi Târgu Mureş) şi este programat pentru data de 16 septembrie, de la ora 19.00. Vor evolua Orchestra Simfonică, avându-l la pupitrul dirijoral pe Marius Hristescu, şi solistul violonist Liviu Prunaru, care vor interpreta „Il cimento dell’armonia e dell’inventione”, op. 8, şi „Le quattro stagioni”, de Vivaldi, ca şi Simfonia a IV-a în Si bemol major, op. 60, de Beethoven.

 

Festivalul Internaţional „George Enescu” este, la ora actuală, unul dintre cele mai importante din Europa, atât ca forţă a selecţiei cât şi ca durată – aproape o lună de evenimente, împărţite între Sala Palatului (cu cele două săli), Ateneul Român, Opera Naţională şi Teatrul Naţional, Sala Radio, fără a mai pune la socoteală expoziţiile şi conferinţele ce fac parte din program. Anul acesta, la cele cinci serii de concerte deja cunoscute – Mari orchestre ale lumii; Concertele de la miezul nopţii; Spectacole de operă şi balet; Muzica secolului XXI / Enescu şi contemporanii săi; Recitaluri şi concerte camerale – se adaugă un interesant program de World Music, care va aduce pe nume scenă prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, ydish, libaneze şi marocane. Preşedintele şi directorul artistic al evenimentului este Ioan Holender, care, din 1992 şi până în vara anului 2010, a condus Opera din Viena.

 

Festivalul „George Enescu”, ce are loc o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958 ca semn al recunoaşterii geniului enescian, pentru a omagia astfel viaţa şi creaţia marelui compozitor român. Primele ediţii ale acestui festival şi concurs au reunit nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale ale acelei vremi, printre care Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter şi Herbert von Karajan.

 

 

 

Orchestra şi Corala Academică – turneu artistic de o lună în Italia

 

În perioada 22 iulie – 24 august, Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale Filarmonicii craiovene vor efectua un turneu artistic în Italia, unde vor susţine peste zece concerte, în regiunea Sicilia: Enna, Zafferano Etnea, Taranto, Corinaldo, Caltanissetta, Polistena, Ragusa, Loretto ş.a.

 

Artiştii craioveni vor prezenta lucrarea „Mameli” sau „Alba italica” – operă istorică în două episoade, de R. Leoncavallo şi G. Belvederi, a cărei premieră mondială, în versiunea revizuită şi îngrijită de Silvano Frontalini, a avut loc la Craiova pe data de 22 iunie a.c. De asemenea, programul cuprinde operele Cavalleria rusticana, de Pietro Mascagni, Paiaţe, de Ruggiero Leoncavallo, şi Tosca, de Giacomo Puccini, precum şi o Gală lirică.

 

La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul italian Silvano Frontalini – muzician complex (deţine trei licenţe, în specializările interpretare instrumentală, compoziţie şi dirijat) ce a parcurs numeroase stagii de perfecţionare, dintre care un impact deosebit asupra evoluţiei viziunii sale dirijorale l-a avut faimosul curs susţinut de Sergiu Celibidache în Germania, la Trier (1978). Solişti vor fi tenorul Paolo Bartolucci, soprana Natalia Margarit, baritonul Lorenzo Battagion, mezzosoprana Liliana Neciu, baritonul Ioan Cherata şi tenorul Ion Sandu Filip, ultimii doi fiind solişti ai Teatrului Liric „Elena Teodorini”.

 

Una dintre operele lui Ruggero Leoncavallo (1857-1919) mai puţin cunoscute publicului este „Mameli”, în pofida faptului că subiectul ei (după cum se poate deduce din titlu) readuce în lumină viaţa tumultoasă a unuia dintre eroii naţionali ai Italiei, Goffredo Mameli (1827-1849). Numele acestui poet revoluţionar este gravat în conştiinţa poporului italian ca reprezentând una dintre cele mai luminoase figuri ale mişcării Risorgimento, acesta scriind, totodată, versurile actualului Imn Naţional al Italiei (Il Canto degli Italiani, muzica Michele Novaro). Premiera operei „Mameli” – una de profundă inspiraţie patriotică, scrisă pe libretul lui Walter Belvederi – este datată 24 aprilie 1916, Genova, Teatro „Carlo Felice”. După 1917, a căzut în uitare, fără a mai fi reluată până anul acesta, în contextul manifestărilor culturale dedicate aniversării a 150 de ani de la unificarea Italiei.

 

 

 

Manifestări muzicale de forţă, în prima parte a noii stagiuni

 

Deschiderea noii stagiuni muzicale a Filarmonicii craiovene va avea loc cu o serie de trei concerte susţinute, pe 6, 7 şi 8 octombrie, cu viorile istorice Stradivarius „Pachoud” din 1694, Guarneri „Catedrala” din 1731, ce i-a aparţinut lui George Enescu, şi Guarneri „Maria Theresia” din 1676. Protagonişti vor fi Liviu Prunaru, Gabriel Croitoru şi Valentina Svyatlovskaya-Prunaru.

 

Bicentenarul Franz Liszt (19-22 octombrie) va cuprinde o serie de şapte manifestări, între care vernisajul unei expoziţii de partituri, discuri, afişe şi fotografii de epocă, un recital susţinut de pianistul Rostislav Iovcev (Bulgaria), concertul Franz Liszt – Sabin Pautza: „Via Crucis” pentru cor mixt şi orchestră, prezentat la Biserica Romano-catolică „Toţi Sfinţii”, precum şi un concert de muzică veche românească al Ansamblului „Imago Mundi” din Bucureşti.

 

Între 13 noiembrie şi 9 decembrie, Filarmonica „Oltenia”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, Consiliului Local şi Primăriei Craiova, va organiza cea de-a XXXVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Craiova Muzicală” – proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii ce va cuprinde peste zece concerte şi recitaluri ale unor reputaţi muzicieni din ţară, dar şi din S.U.A., Coreea de Sud, Franţa, Germania, Republica Moldova, Serbia. Ziua Filarmonicii

(17 decembrie) – când se vor marca 107 ani de la primul concert al Societăţii Filarmonice din Craiova – va fi sărbătorită printr-un concert susţinut de Orchestra Simfonică (dirijor: I. Ionescu-Galaţi) şi solistul Theodore Kerkezos – saxofon (Grecia).