Pesta porcină africană în România, o chestiune iminentă

0
129

Este o boală a suinelor domestice şi sălbatice care, la pătrunderea într-un teritoriu, produce mari pagube socio-economice statului infectat. De la apropierea virusului PPA de graniţele naţionale, prin notificarea focarelor din Ucraina de la Odessa şi Nicolayv, în 28 octombrie 2015, autorităţile veterinare din România sunt într-o permanentă alertă şi încearcă să capaciteze, pentru conlucrarea în domeniul activităţilor preventive, toţi factorii de decizie de la nivel guvernamental, pentru a ţine virusul la distanţă de graniţele naţionale. Din fericire, nu se transmite la om.

Pesta porcină africană este una dintre cele mai grave boli majore ale animalelor. Genotipul II care a penetrat înGeorgia, în anul 2007, apoi în Federaţia Rusă, prin teritoriul transcaucazian, într-o foarte scurtă perioadă de timp, este extrem de virulent, el putând produce o mortalitate de 100% la porcii infectaţi. El este şi cel care s-a răspândit înUcraina,Belarus, Statele Baltice şi Polonia, din 2007, la zi.

Prin confirmarea, în 25 octombrie 2015, a focarelor de boală la Odessa şi Micolayv, în Ucraina, la o distanţă sub 200 de km de graniţele României, în momentul de faţă, ţara noastră se află la cel mai mare grad de risc înregistat vreodată faţă de pesta porcină africană. Prin urmare, adoptarea unor măsuri corespunzătoare de gestionare a riscurilor identificate este imperativă şi imediată, în momentul de faţă.

Mortalitate 100% în rândul animalelor

          Din experienţa statelor membre deja infectate, a rezultat faptul că, fără colaborare şi conlucrare eficiente, aplicarea măsurilor de control al bolii nu este posibilă, iar propagarea acesteia în teritoriile libere de boală este grăbită, scăpând repede de sub control. „Aceeaşi colaborare este necesară şi cu fermierii, patronatele cărnii de porc, asociaţiile profesionale veterinare, pentru a putea depista virusul încă de la pătrunderea lui pe teritoriul naţional. Pentru îmbunătăţirea continuă a strategiei de proxilaxie şi control a PPA, ANSVSA este în contact permanent cu toţi cei menţionaţi, dar şi cu specialişti şi instituţii europene şi internaţionale cu expertiză în domeniu”, ne-a precizat dr. Costică Retea, director adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.

S-a cerut sprijinul Comisiei Europene

          La sfârşitul anului trecut, ANSVSA a solicitat Comisiei Europene o misiune de evaluare a corectitudinii măsurilor întreprinse, misiune care s-a desfăşurat în perioada 18-22 ianuarie 2016. Concluziile experţilor comunitari semnalează ca puncte slabe ale strategiei: neîndeplinirea ţintelor de supraveghere în laborator a bolii şi managementul vânatului şi vânătorilor. Pentru a remedia aceste aspecte, este necesar ca ANSVSA să fie sprijinită şi să conlucreze cu toate instituţiile statului, care au responsabilităţi în controlul bolilor. Tot misiunea experţilor Comisiei Europene a semnalat necesitatea reactualizării analizei de risc pentru PPA.

          De asemenea, a fost sugerată necesitatea re-actualizării planului de contingenţă pentru pesta porcină africană. ANSVSA a reactualizat planul de contingenţă, conform recomandărilor. Concluziile misiunii experţilor Comisiei Europene au fost transmise DSVSA judeţene printr-o notă de serviciu, în care au fost indicate măsurile corective şi profilactice, care trebuie implementate la nivel teritorial.

Nu este transmisibilă la om

          ANSVSA a informat, în mod repetat, publicul, fermierii, vânătorii şi gestionarii fondurilor de vânătoare asupra faptului că, pesta porcină africană nu este transmisibilă la om, dar că este foarte importantă prin aceea că majoritatea suinelor domestice şi sălbatice infectate mor în urma contactării virusului. De aceea, moartea sau semne de boală la suinele din exploataţii ca: lipsa poftei de mâncare, febră, învineţirea picioarelor, urechilor, a abdomenului trebuie anunţate, imediat, medicului veterinar      „Pentru această boală nu există vaccin, din cauza rezistenţei deosebite a virusului în mediu, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate. În exploataţiile mici, condiţiile care trebuie respectate sunt cele privind evitarea contactului direct sau indirect între animalele potenţial bolnave şi cele sănătoase: nu se va intra în adăposturile porcilor cu încălţămintea sau îmbrăcămintea de stradă, nu se vor da în hrana porcilor resturi alimentare sau lături de la carnea de porc şi nu se va admite venirea în contact cu animale străine (ca în cazul montei), nu se vor introduce animale nou achiziţionate peste animalele deja existente în exploataţie, nu se va da drumul animalelor în liberate, la păscut”, a precizat dr. Costică Retea.

Costica Retea

Pătrunderea bolii în România este iminentă

          Vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA Dolj despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament specific modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator. Pătrunderea acestei boli şi în România este o chestiune iminentă, dar virusul trebuie menţinut la distanţă cât mai mult timp. Prin importanţa şi implicaţiile economice deosebite pe care le implică, pesta porcină africană este un pericol real şi actual şi constituie o permanentă preocupare, atât pentru ANSVSA, cât şi pentru celelalte instituţii abilitate ale statului.

E nevoie de un cadru normativ mai riguros

          Specialiştii veterinari spun că este obligatorie adoptarea de urgenţă a unei Hotărâri de Guvern pentru PPA în care să se prevadă: un sistem de creştere a porcilor mai restrictiv, cu exploataţii la care să se poată impune măsuri de biosecuritate; introducerea unui sistem de recompense pentru aducerea de probe provenite de la porcii domestici sau porcii mistreţi morţi sau bolnavi. De asemenea, este nevoie de introducerea de măsuri referitoare la managementul partidelor de vânătoare în judeţele de graniţă, unde numărul porcilor mistreţi ar trebui diminuat pentru a scădea rata de propagare a virusului în metapopulaţiile de porci mistreţi, în cazul pătrunderii virusului pe teritoriul României. Va fi foarte utilă o creştere a numărului de probe pentru supravegherea pasivă, atât pentru porcii domestici, cât şi pentru porcii sălbatici, prin reactualizarea programului cofinanţat UE pentru supravegherea şi controlul PPA.

Estimarea riscului prezent identificat în analiza de risc

Având în vedere contextul epidemiologic din Ucraina, unde, în data de 28 octombrie 2015, au fost notificate focare la Odessa si Micolayv, la sub 200 km distanţă de graniţele României, riscul estimat la acest moment este foarte crescut, situaţia putându-se transforma, oricând, într-o situaţie de criză, iar gradul de alertă pentru administraţia cu rol de decizie în controlul bolilor trebuie să fie mare.

Faptul că, între zona de evoluţie a virusului (Odessa, din Ucraina) şi România se interpune teritoriul Republicii Moldova nu este un factor care să liniştească, pentru că, în condiţiile de slabă capacitate de diagnostic şi a unui program naţional de supraveghere pentru pesta porcină africană teritoriul ţării vechine nu reprezintă o zonă tampon sau unde virusul să poată fi depistat încă de la pătrunderea iniţială. În condiţiile specificate la punctul anterior, pregătirile pentru o posibilă intervenţie trebuie să fie adecvate şi trebuie identificate, încă din perioada de linişte epidemiologică, personalul, echipamentele, utilajele şi fondurile necesare intervenţiei în focarele de mari dimensiuni, pentru că este posibil ca virusul să fie depistat doar la pătrunderea pe teritoriul României, fără a fi depistat în teritoriul RepubliciiMoldova.

Nu prea avem reguli de biosecuritate

“Cele mai mari riscuri identificate, în momentul de faţă, pentru introducerea virusului pestei porcine africane rezidă în sistemul de creştere a porcinelor în România, cu o preponderenţă a animalelor receptive in exploataţiile non-profesionale pentru care nu există stabilite reguli de biosecuritate şi în sistemul de supraveghere pasivă în vigoare, unde nu există nicio posibilitate de atingere a ţintelor fixate, în absenţa unui sistem de recompense financiare”, a mai precizat dr. Costică Retea. Decizia politică şi intervenţia urgente în corectarea acestor deficienţe sunt de natură să reducă riscul în mod exponenţial.