Florea Grigorescu, preşedintele Filialei Dolj a ACoR: O descentralizare administrativă reală ar rezolva multe dintre problemele comunităţilor locale

0
219

S-a încheiat, recent, Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), organizaţie care a împlinit 15 ani de la înfiinţare. Dincolo de sărbătorirea evenimentului, primarii prezenţi la întâlnire au prezentat şi au dezbătut problemele reale ale administraţiei publice locale, au venit cu soluţii şi spun că guvernanţii s-au îndepărtat mult de localităţile rurale. Primarul comunei doljene Urzicuţa, Florea Grigorescu, preşedintele Filialei Dolj a ACoR, spune că a dus la întâlnirea, desfăşurată în Bucureşti, problemele cu care se confruntă edilii din judeţ şi a cerut mai multă aplecare asupra nevoilor primarilor şi, implicit, a comunităţilor mai mici sau mai mari pe care le conduc. 

Florea Grigorescu

Timp de patru zile, în perioada 4 – 7 martie a.c., în Bucureşti, s-a desfăşurat Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România. O întâlnire la care au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din toată ţara, oameni care s-au strâns pentru a-şi prezenta problemele, pentru a căuta soluţii la acestea şi pentru a încerca să atragă atenţia guvernanţilor că, în multe situaţii, prin ceea ce fac arată că sunt departe de realităţile din teren, nu ştiu care sunt nevoile reale ale comunităţilor din această ţară.

Primarul comunei Urzicuţa, Florea Grigorescu, preşedintele Filialei Dolj a Asociaţiei Comunelor din România, ne-a explicat faptul că a fost mandatat de colegii săi, edilii localităţilor doljene, să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că, în ultimii ani, deşi se susţine sus şi tare că se doreşte o descentralizare administrativă, nu s-a realizat decât opusul acesteia. În atare condiţii, primarii se văd, în multe situaţii, legaţi de mâini şi de picioare, nevoiţi să le spună celor care i-au ales şi care le cer sprijinul “nu pot pentru că nu mă lasă legea”.

– Care a fost tema principală a acestei întâlniri?

– Satul românesc. Toate discuţiile, dezbaterile, toate soluţiile căutate au avut la bază nevoile satelor din România. Se spune, foarte frumos, că veşnicia s-a născut la sat. Din nefericire, în acest moment, cei care iau decizii ce îi afectează pe locuitorii de la sate sunt departe de realitate. Spre exemplu, s-a făcut reforma Poliţiei, multe localităţi au rămas fără Posturi de Poliţie, şi li s-a spus să înfiinţeze Poliţie locală. Însă numărul de poliţişti locali este limitat la doi, trei sau patru oameni, în funcţie de mărimea localităţii, asta în condiţiile în care noi, la Urzicuţa, am avea nevoie de cel puţin 10 oameni. Nu ne-a întrebat nimeni dacă suntem de acord, dacă este un lucru bun şi, ce e mai grav, nu au ţinut cont de starea infracţională, lăsându-i pe cetăţeni la mâna hoţilor. Ori, dacă nu ne putem întoarce la sistemul anterior, soluţia pe care am discutat-o la Bucureşti ar fi suplimentarea numărului de poliţişti locali şi subvenţionarea salariilor acestora de la bugetul de stat cel puţin cu un procent de 50%, printr-un act normativ.

– Despre investiţii, ce ne puteţi spune?

– Aceasta este o problemă arzătoare. Toţi primarii vor să facă investiţii, deoarece sunt vitale pentru dezvoltarea unei comunităţi şi este normal să nu ratezi nici o oportunitate. Însă este mare păcat că, de multe ori, se alocă bani fără să se ţină cont de priorităţile locale şi ne trezim că avem săli de sport, frumoase şi utile, nu vreau să fiu înţeles greşit, însă nu avem apă curentă într-o localitate. Ori, strategia de dezvoltare a comunei trebuie să fie baza piramidei. Pe priorităţile locale, gândite şi stabilite de oamenii care trăiesc acolo, trebuie să se întemeieze strategia de dezvoltare a unui judeţ, iar de proiectele fiecărui judeţ trebuie să ţină cont cei care fac strategia de dezvoltare a ţării. Acestea sunt lucruri care ar trebui gândite pe termen mediu sau lung, însă nu se întâmplă asta. Aşa ajungem să reabilităm drumuri, apoi să le spargem pentru a introduce canalizare. Şi tot legat de investiţii, nu este suficient să le facem, dacă nu ne este permis să angajăm personal pentru întreţinere. Ca să vă dau un exemplu de la noi din judeţ, deşi este o problemă în toată ţara, la Cioroiaşi s-au investit bani mulţi în sistemul de alimentare cu apă a localităţii, iar când au fost temperaturile acelea scăzute, de minus 25 de grade, au îngheţat pompele.

“Trebuie să ştim să ne gestionăm sărăcia…”

– Ce părere aveţi de nivelul de absorbţie al fondurilor europene prin programele adresate comunităţilor locale?

– S-a discutat la întâlnire şi despre acuzaţiile pe care le aduc, pe la televizor, unul sau altul, cum că primarii nu sunt capabili să facă proiecte eligibile şi să atragă fonduri în comunele pe care le conduc. Nu este cazul nostru, la Urzicuţa, pentru că am reuşit să câştigăm destule proiecte, avem şi sală de sport, dar avem şi sistem centralizat de alimentare cu apă, sediu modern la primărie, şcoala reabilitată şi diverse alte investiţii realizate cu fonduri atrase prin diverse programe. Însă marea problemă este că pentru o astfel de documentaţie se cheltuie sume destul de mari. Şi chiar dacă atinge punctajul maxim, te poţi trezi că s-au terminat fondurile sau că s-au schimbat regulile pe ultima sută de metri, şi atunci rămâi cu proiectul în dulap, însă firma care s-a ocupat de realizarea acestuia trebuie plătită. Iar oamenii încep să strige că se putea moderniza un drum în comună cu banii cheluiţi pentru un proiect, pe care nu-ţi oferă nimeni posibilitatea să-l depui pe alte programe. Înţeleg că trebuie să fie o concurenţă, însă este necesar să primeze interesul beneficiarului, care este cetăţeanul, indiferent din ce colţ al acestei ţări.

– Dacă nu atrage fonduri, dacă nu primeşte ajutor, se poate descurca o localitate doar cu sumele de la bugetul local?

– Nu. Mai ales că au dispărut o mulţime de locuri de muncă şi nu se mai face producţie în nici un domeniu. Nefiind societăţi puternice, care să plătească taxe şi impozite pe măsură, bugetele locale au foarte mult de suferit. Pe de altă parte, şi noi trebuie să ştim să ne gestionăm sărăcia, dacă pot spune aşa. Chiar dacă banii de la bugetul local sunt puţini, trebuie cheltuiţi cu mare responsabilitate, iar părerea mea este că ar trebui să primeze baza materială. Noi am reuşit în această iarnă să ne deszăpezim singuri toate drumurile, în condiţiile în care a nins abundent, pentru că am investit în utilaje. Nu vreau să-mi dau cu părerea despre alţi primari, pentru că nu cunosc situaţia exactă, însă nu cred că este normal ca zile întregi să nu se poată ajunge într-un sat, cu provizii sau cu medicamente, pentru că nu s-au putut descurca să deschidă drumurile.

– Ce probleme s-au mai abordat în timpul discuţiilor?

– S-a mai ridicat o problemă legată de salarii. Este dureros ce se întâmplă în acest moment cu funcţionarii publici, pentru că avem angajaţi la primării care primesc 5 milioane de lei vechi pe lună. E greu să trăieşti cu aceşti bani aşa că nu trebuie să ne mirăm dacă funcţionarii cad pradă tentaţiei. Ca să ai funcţionari cinstiţi şi bine pregătiţi, trebuie să le oferi salarii decente.

Ce aş mai vrea să spun este că responsabilitatea primarului nu se opreşte la poarta şcolii sau a dispensarului. Şi în această privinţă dorim o reformă reală, nu schimbări de la un an la altul, care să bulverseze sistemul. Ne ocupăm să reabilităm şi să modernizăm şcolile şi dispensarele, dar nu avem nici un cuvânt de spus în ceea ce priveşte organizarea din sistem. Noi am investit aproximativ 7 miliarde de lei vechi în dispensarul uman din Urzicuţa, pentru că populaţia este îmbătrânită, iar o dată cu înaintarea în vârstă apar şi problemele de sănătate. Însă nu avem nici un cuvânt de spus în ceea ce priveşte programul, pe care şi-l fac medicii cum doresc. Iar oamenii vin la primărie şi se plâng. Avem nevoie de pârghii şi, insist, de o descentralizare reală, astfel încât să putem interveni acolo unde sunt probleme şi, bineînţeles, să răspundem pentru eventualele greşeli.

– Doriţi să le transmiteţi ceva anume primarilor din judeţ?

– Ar mai fi multe lucruri de spus. Toate neajunsurile cu care ne confruntăm vor fi transmise guvernanţilor şi ne-am dori să se rezolve măcar o parte dintre ele. La final, însă, aş dori să urez succes la alegerile locale tuturor primarilor şi sper ca majoritatea dintre ei să obţină un nou mandat.