Aflat în vizită, la sfârşitul săptămânii trecute, la Atyrau, preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, a afirmat că intenţionează să schimbe denumirea ţării. Liderul de 75 de ani, aflat la putere de două decenii, doreşte înlăturarea sufixului „stan” din numele ţării, din dorinţa de a se distinge de alte state ale Asiei Centrale. Potrivit acestuia, această terminaţie comună a denumirii mai multor ţări din regiune este cauza încrederii scăzute a investitorilor străini şi turiştilor. Kazahstanul, cu cei 17 milioane de locuitori ai săi, deşi o ţară foarte întinsă, dispune de o economie mult mai puternică decât a vecinilor, foşti sateliţi ai Uniunii Sovietice. Graţie resurselor de petrol şi uraniu. Preşedintele Nazarbaiev ar dori să schimbe denumirea ţării în „Kazach Eli”, ceea ce în traducere ar însemna „ţara cazacilor”. Raţionamentul de la care porneşte Nursultan Nazarbaiev este acela că Mongolia, ţară vecină cu numai 2 milioane de locuitori, generează un interes mult mai mare pentru investitori. Ideea unei schimbări de nume al ţării nu este nouă în Kazahstan. În 2010 ea a mai fost evocată. Sufixul „stan” este legat şi de denumirile ţărilor Afganistan şi Pakistan. În 1997, Nursultan Nazarbaiev a fost cel care a decis schimbarea capitalei, înlocuind Almaty, principalul oraş al ţării, situat în sud, cu Akmola, în nord. Un an mai târziu, omul de stat a schimbat denumirea oraşului în Astana. În 2008, Parlamentul propusese rebotezarea capitalei în Nursultan, în omagiul prenumelui preşedintelui, dar acesta a refuzat, lăsând în sarcina succesorilor săi acest lucru. Ca şi alte state, ţara din Asia Centrală este compusă din numeroase etnii, cazacii nefiind decât o majoritate sensibilă. Or, o asemenea iniţiativă, pur economică, s-ar putea înscrie în promovarea etniei cazace, ceea ce ar complica lucrurile în planul convieţuirii acestora cu restul etniilor.
