Chiar dacă polemica e mai veche, Elon Musk l-a descris sâmbătă pe fostul comisar european digital, retras din funcţie de Emmanuel Macron, la solicitarea Ursulei von der Leyen, drept „tiran al Europei”, într-un schimb de amabilităţi online, legată de susţinerea miliardarului pentru AfD-ul german. Într-un interviu de o oră şi jumătate cu Alice Weidel, candidatul AfD la funcţia de cancelar, difuzat pe X, Elon Musk estima că doar formaţiunea politică respectivă poate salva ţara. Thierry Breton a sărit ca ars, considerând remarca menţionată drept o interferenţă străină. Elon Musk, nu lipsit de reacţie, a replicat: „Omule, interferenţa străină americană este singura pentru care nu vorbeşti germana sau rusa astăzi”, o aluzie discretă la debarcarea americanilor în Normandia, în timpul celui de al doilea război mondial. În urma unui interviu la postul BFM TV / RMC, Breton şi-a arătat din nou detenta: „Să ne păstrăm calmul şi să ne plicăm legile în Europa, când riscă să fie perturbate. Am făcut-o în România şi evident că va trebui făcută, dacă va fi nevoie şi în Germania”. Interesantă, nu-i aşa, remarca. Adică nu CCR, cum ştiam noi ci… UE. Sâmbătă, Elon Musk a răspuns pe X evocând absurditatea uluitoare a lui Thierry Breton, în ceea ce spune. Apropiat de Donald Trump, Elon Musk critică sistematic reglementările europene în domeniul digital, acuzând Bruxelles-ul de cenzură. Mark Zuckerberg, şeful Meta, s-a aliniat. Breton a turnat în continuare gaz pe foc şi a reamintit că reţeaua X a fost inculpată oficial, în iulie anul trecut, pentru mai multe presupuse infracţiuni, încât Comisa Eurpeană ar putea impune o amendă de până la 6% din cifra de afaceri. După cum se ştie Comisia Europeană a acuzat, deschizând o anchetă, TikTok-ul, care ar fi facilitat o posibilă manipulare rusească în alegerile prezidenţiale din România, anulate de CCR. Scandalul este imens. Editorialista Spiegel, Marina Kormbaki, a etichetat intervenţia lui Musk drept încălcarea unui tabu. Amestecul său politic în Marea Britanie şi acum Germania urmează un model tulburător, impregnat de o ideologie periculoasă. Dar meciul nu s-a terminat. Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, a cerut adoptarea de noi legi, în ţară, „pentru ca poporul polonez să-şi aleagă preşedintele şi nu străinii”, ceea ce sună ironic pentru unii, având în vedere prietenia lui cu moştenitorul lui George Soros, Alex, al cărui tată nu e deloc străin de ceea ce se petrece în Europa de mai mulţi ani. După victoria istorică a lui Donald Trump, premierul ungar a acordat azil politic unui fost ministru polonez din opoziţie, care se consideră persecutat politic şi liderul de la Budapesta a reamintit declaraţiile belicoase, a unor politicieni polonezi despre Donald Trump, în bune relaţii cu Andrzej Duda, un naţionalist conservator care şi-a conservat relaţiile cu preşedintele american. Prin urmare ar prefera ca la apropiatele alegeri prezidenţiale câştigător să fie Karol Nawrocki (PIS) şi nu liberalul Rafal Trzaskowski. Nu este exclus ca Elon Musk să susţină candidatul partidului Lege şi Justiţie, unul din cele mai pro-americane partide europene. Nu există nici o modalitate de a elimina complet recurgerea la reţele de socializare şi în concluzie comentariile lui Sikorski, cu privire la campania lui Musk, pe reţelele de socializare din Germania şi Marea Britanie sugerează că liberal-globaliştii la guvernare, în Polonia, trebuie să-şi facă griji. O criză cu acţiuni judiciare, cum s-ar putea întrevede, riscă să deterioreze relaţiile Poloniei cu SUA. Cât priveşte declaraţia lui Thierry Breton, referitoare la alegerile prezidenţiale din România, ea este de-a dreptul descumpănitoare, deşi reiterăm el nu mai deţine funcţia de comisar european. De unde are cunoştinţă de ceea ce vorbeşte, n-avem cum să ştim, dar s-ar putea să nu fie departe de adevăr.
