Pentru două zile Bucureştiul a fost Capitala Europei, simbolistica respectivă fiind conferită de preluarea oficială a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. Ceremoniile organizate, în prezenţa liderilor UE – Donald Tusk, Jean Claude Juncker, Antonio Tajani –, si a celor 28 de comisari europeni, au avut rafinament, bun gust, deplină organizare şi chiar fast, deşi nu au lipsit în spaţiul public şi nu lipsesc nici acum, îndoielile unor casandre. Conferinţele de presă au avut substanţă, cum au avut şi alocuţiunile de joi seara, la Sala de concerte a Ateneului Român, unele reverberând o vreme, prin nuanţele lor inedite. Chiar dacă s-a contat excesiv pe lipsa „de priză” a guvernului PSD-ALDE, condus de Viorica Dăncilă, la Troica – Tusk, Jean Claude Juncker, Antonio Tajani – toţi din aceeaşi familie politică, „pe teren” lucrurile au stat bine, poate peste aşteptări şi o figură interesantă a făcut premierul Viorica Dăncilă, stăpână pe sine, dinamică, desăvârşit amfitrion, capabilă să probeze coerenţă, dezinvoltură, sinceritate. Când Jean Claude Juncker, politician hârşit, a mărturisit presei că „Noi comisarii suntem trataţi ca nişte prinţi, aici la Bucureşti. Totul este perfect organizat, ceea ce este de bun augur”, accentuând că „are încredere în premierul Viorica Dăncilă”, putem desluşi şi o undă de curtoazie decentă, dar, de ce nu, şi o încredere în determinarea afişată a premierului român, pe care o cunoaşte de multă vreme. Pentru şase luni Bucureştiul devine, în premieră, un centru al politicii europene. Misiune deloc uşoară. Fiindcă tot Jean Claude Juncker a ţinut să precizeze că preşedinţia României la Consiliului Uniunii Europene, coincide cu un moment dificil pentru Europa, motiv pentru care vor fi traversate multe episoade, de diferite amplitudini. S-au spus multe lucruri de luat în seamă, mai mult sau mai puţin grave. România trebuie să intre în Schengen! Dezideratul acesta rostogolit de mai mulţi ani, pare că va fi realizat, cel puţin în temeiul asigurărilor primite. Mai ales că şi mandatele celor trei, care au făgăduit tranşant împlinirea acestei năzuinţe a românilor, se încheie odată cu mandatul României la preşedinţia rotativă, constituind şi… ultima impresie asupra bilanţului lor. Evident, referirile la statul de drept nu au lipsit, cum era şi firesc, şi Jean Claude Juncker, la Cotroceni, în conferinţa de presă comună cu Klaus Iohannis s-a declarat împotriva oricărui compromis pe aspectele esenţiale „pentru că ar avea efecte negative ale amnistiei dacă aceasta ar intra în vigoare”. Cu numai o zi înainte, noul şef interimar al DNA, Călin Nistor, propusese revocarea procurorului Lucian Onea, coleg de „paradeală” cu Mircea Negulescu, solicitând încetarea activităţii şi pentru ceilalţi „coechipieri” Giluela Deaconu, Alfred Savu, Cerasela Răineanu. De asemenea, secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, i-a audiat pe nu mai puţin faimoşii Ciprian Man, Cristian Ardelean, de la DNA Oradea, unde lucrurile nu au fost deloc în regulă. Dimpotrivă. Printr-un mesaj de luat în seamă, la încheierea mandatului interimar de şef al DNA, doamna Anca Jurma recunoştea abuzurile procurorilor, opinând că „s-a ajuns prea departe”. Aşadar, abuzuri, ticluiri de dosare şi probe, sinistre închipuiri în materie de sentinţe. Sunt realităţi care nu pot fi ascunse sub preş. S-a mai clamat un deziderat al UE: neexportarea scandalurilor interne! Aluzia nu a convenit, de bună seamă, celor deja calificaţi în aşa ceva. Una peste alta, aşa cum suntem, şi suntem aşa cum ne ştim, am scos-o binişor la capăt, probând, cum a spus-o şi premierul Viorica Dăncilă că „suntem capabili de o preşedinţie de succes”.
