Consiliul European: Ungaria şi Polonia acceptă „condiţionarea”, dar obţin totuşi ceva, adică ce şi-au dorit

0
275

Bugetul multianual al UE pentru următorii 7 ani nu mai este în pericol, după ce reprezentanţii permanenţi ai celor 27 de state membre ale UE vor confima documentele ce vor fi trimise în Parlamentul European. Acordul pe buget include toate fondurile europene obţinute de România la Consiliul European din luna iulie şi, în plus, câteva creşteri de fonduri la programe europene, precum programul de burse Erasmus, programul european de sănătate, consolidarea frontierelor externe ale UE. Bugetul UE pe următorii 7 ani intră în vigoare la 1 ianuarie 2021 aşa cum a fost prevăzut. Corelarea fondurilor europene cu statul de drept intră în vigoare la 1 ianuarie 2021 pentru toate fondurile europene. Conform publicaţiei Politico, pentru a renunţa la veto, Ungaria şi Polonia au primit o concesie din partea CE: orice eventuală sancţiune prin mecanismul de condiţionare –care leagă fondurile UE de respectarea statului de drept- va trebui să accepte o decizie finală a Curţii de Justiţie a UE. Angela Merkel s-a văzut nevoită să admită că argumentele ungurilor şi ale polonezilor sunt de bun simţ. Şi că nu poţi penaliza nişte state doar pentru că au altă politică în legătură cu aspecte esenţiale ale autodeterminării ca migraţia ilegală, discriminarea pozitivă a unor minorităţi (inclusiv LGBT) identitatea de gen, înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în constituţie, reformele din domeniul juridic sau transparentizarea influenţei ONG-urilor. În mod neaşteptat, pentru aripa neoliberală, cele două ţări vor forţa Bruxelles-ul să respecte tratatele, suveranitatea naţională şi drepturile ţărilor membre. Comisia Europeană va fi obligată să precizeze dacă informaţiile care au stat la baza procedurii de sancţionare provin de la o terţă parte, mai precis de la ONG-uri cu finanţare discutabilă. Grupul Renew, condus de Dacian Cioloş a înghiţit greu găluşca fiindcă Angela Merkel a admis finalmente că argumentele ungurilor şi polonezilor sunt de bun simţ. Până la urmă experienţa celor două ţări arată că Uniunea Europeană are nevoie de o opoziţie raţională, de care are nevoie orice democraţie pentru a nu bascula pe pante nedorite.