O nouă fază a războiului din Ucraina este pe punctul de a începe, judecând după ultimele evenimente. Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat ieri 10 octombrie a.c. că Rusia va lansa o campanie masivă de bombardamente, în replică la atacul „terorist” care a distrus o parte a podului Crimeei, după atacul contra NS 1 / NS 2, de zilele trecute, şi după trei atacuri teroriste la unitatea nucleară Kursk, promiţând replici severe în cazul a noi atacuri ucrainiene asupra teritoriului Rusiei. Regiunile recent anexate sunt considerate teritorii ale Federaţiei ruse. Kievul acuză Rusia de lansarea de drone iraniene de tipul Shahed 136 şi Mohajer 6, din Belarus şi Crimeea, asigurând că 9 dintre ele au fost distruse. Armata rusă ar fi expediat luni 75 de rachete asupra mai multor oraşe, vizate fiind Kievul, Lvovul, Dnipro, Zaporojie, care ar fi făcut 10 morţi şi peste 60 de răniţi. Guvernatorii regiunilor Harkov, Soumy (nord-est), Jutomyr (nord-vest) şi Hmelniski (vest) au evocat pe reţelele de socializare întreruperea curentului electric, în urma loviturilor asupra infrastructurii energetice. Deşi acestea au vizat şi centrele de decizie, imobilul prezidenţial şi sediul SBU. Volodimir Zelenski a cerut în discuţia avută cu Olaf Scholz şi Emmanuel Macron un răspuns dur Rusiei şi o reuniune de urgenţă a G7. A apărut însă un element nou: preşedintele Alexandre Lukaşenko a acuzat Kievul de pregătirea unui atac asupra ţării sale şi, în consecinţă Minskul va deplasa trupe fără a preciza locul. Până în prezent Belarusul nu participase la lupte pe teritoriul ucrainian. În deschiderea reuniunii televizate a Comitetului de Securitate rus, de ieri dimineaţă, Vladimir Putin a avertizat: „Dacă tentativele de atentat terorist asupra teritoriului rus se continuă, răspunsul Rusiei va fi sever şi amploarea demersurilor va corespunde nivelului de ameninţare”. Şeful diplomaţiei de la Chişinău, Nicu Popescu, a condamnat faptul că rachetele ruseşti vizând teritoriul Ucrainei au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova fiind lasate de pe nave ruseşti la Marea Neagră. Circulaţia metroului din Kiev a fost ieri parţial întreruptă, iar circulaţia rutieră blocată în centrul oraşului, potrivit primarului Vitali Kliciko. O declaraţie belicoasă, în stilul de acum consacrat a avut numărul doi din Consiliul de Securitate, ex-preşedintele Dmitri Medvedev care a asigurat că loviturile masive contra Ucrainei nu sunt decât „primul episod”, cerând „demantelarea totală” a puterii politice ucrainiene. Prin vocea şefului diplomaţiei europene Josep Borell –extrem de ineficient-, atacul contra civililor din Ucraina constituie crime de război. Dar este clar că noua escaladare este absolul inacceptabilă. Afectarea infrastructurii energetice ucrainiene, deşi centralele nucleare şi cele hidroelectrice n-au fost atinse, a antrenat o pană simultană în numeroase staţii Zalyutino, Khackivska Loseva, centralele Harkov, Zmievskaia, Suguevskaya. Mai trebuie reţinut un detaliu: numirea generalului de aviaţie Serghey Surovkin comandant-şef al operaţiunii militare speciale în Ucraina, după ce a debutat ca Spetsnaz în războiul din Afghanistan, a condus forţele ruse în Siria fiind decorat „Erou al Rusiei”. Este evidentă o intensificare a războiului după 10 octombrie a.c.. În plan diplomatic este menţionată încercarea Istanbulului de a organiza negocieri între Rusia şi SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie, scrie Milliyet, şi pe canalele speciale a fost comunicată intenţia. Kremlinul prin Dmitri Peşkov susţine că nu are cunoştinţă de o asemenea propunere, dar, deloc surprinzător, Istanbulul rămâne un actor animat de bune intenţii.
