România a fost depăşită la toate capitolele de Norvegia, iar scorul final, 4-0, a reflectat în mare măsură superioritatea nordicilor. Ambele echipe erau cu moralul scăzut, după ratarea prezenţei la Euro, în semifinalele play-off-ului, dar diferenţa de valoare în favoarea jucătorilor norvegieni n-a fost anihiliată, ci potenţată la nivel fizic şi tactic. Cu alte cuvinte, şi noi şi ei eram afectaţi, doar că ai lor au un mental superior, susţinut şi de o valoare mult mai mare. La nivel fizic ne-au dominat dintotdeauna, dar parcă acum nu mai reuşit să câştigăm niciun duel. Deja când am ajuns să pierdem mingile pe aşezarea poziţională am fost victime sigure, nişte cobai. Haaland şi Odegaard au dat de gard cu bieţii tricolori, iertându-i în alte câteva ocazii de gol, fiindcă umilinţa putea fi şi mai mare. Ai noştri nu au rivalizat decât la construcţia iniţială cu adversarii. Mai putem plimba mingea între fundaşi şi ne mai descurcăm uneori până la ultima pasă, pe care o greşim şi nu ajungem să finalizăm, deşi nici acolo nu excelăm. În primul rând pentru că nu avem jucători de clasă. Haaland este noua senzaţie mondială, Odegaard îşi face loc la Real Madrid, Sorloth a fost luat de RB Leipzig după ce a fost golgheterul Turciei, etc. Dar una e să fim inferiori valoric, alta e să nu avem nicio ocazie în două meciuri, să fim surclasaţi de Norvegia, să nu încercăm să speculăm atuurile le mai avem.
Mirel Rădoi a părut, şi pe bancă şi în declaraţii, mai deprimat decât elevii săi, iar această stare de spirit propagată în lot nu putea duce decât la dezastru. E adevărat, eşecul cu Islanda a semănat cu cel al Craiovei la Tbilisi, în sensul că următoarele meciuri par inutile. Dacă nu ai reuşit să culegi roadele la timpul potrivit, eforturile ulterioare dau senzaţia că sunt în van. Parcă nici nu mai e loc de critică, de reproşuri sau de trageri la răspundere la nivelul băncii tehnice. Am încercat şi cu antrenori cu experienţă, şi cu unii “din noul val”, şi cu un străin, etc, am convocat jucătorii cei mai în formă, am forţat şi cu tinerii care au avut rezultate la U21, rezultatele sunt similare. Fiecare selecţioner are ceva rezultate la început, poate pe fondul entuziasmului, apoi clachează şi ajungem să fim umiliţi tot mai des la nivelul primei echipe naţionale. Urmează Austria, care vine să-şi ia revanşa pentru surpriza pe care am reuşit-o acum o lună la Klagenfurt.
Norvegia – România 4-0
Au marcat Haaland ’13, ’64, ’74, Sorloth ’39.
Norvegia: Jarstein – Elabdellaoui (Svensson ’79), Strandberg, Ajer, Meling – Normann (Midtsjo ’70), Berge – Odegaard (Linnes ’70), Elyounoussi (Hauge ’84), Haaland (King ’78) – Sorloth. Selecţioner: Lars Lagerback
România: Tătăruşanu – Manea, Burcă, Toşca, Bancu – Cicâldău (Stanciu ’75), Creţu (Maxim ’75), Marin – Hagi (Mitriţă ’64), Puşcaş (Keşeru ’64), Iancu (Alibec ’90). Selecţioner: Mirel Rădoi
