Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj a devenit o normalitate a actului de conducere. Entitate publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Judeţean, DGASPC Dolj, prin proiectele sale de investiţii, probează că resursele financiare alocate sunt utilizate pentru nevoile curente, dar şi pentru dezvoltarea şi extinderea activităţilor de asistenţă socială. Recenta preluare a două şcoli din localităţile Ciupercenii Noi şi Călăraşi, pentru a fi reabilitate şi transformate în stabilimente necesare persoanelor adulte cu handicap, sunt doar un exemplu grăitor. Pe lista investiţiilor figurează şi Segarcea. Aici se va înfiinţa un centru pentru copiii cu handicap. Să mai precizăm că orice investiţie în extinderea activităţii de asistenţă socială atrage după sine şi o diminuare a numărului de şomeri din localităţile, acolo unde se deschid noi amplasamente.
Chemată să răspundă eficient în problematica asistenţei sociale, şi aşa destul de apăsătoare în aceşti ultimi ani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj încearcă – şi putem spune fără să greşim că reuşeşte – să se plieze pe obiectivele impuse de legislaţia în vigoare. Instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Dolj, acreditată profesional periodic, conform standardelor cerute unei astfel de autorităţi publice, DGASPC Dolj trebuie să ţină pasul cu transformările tot mai rapide în dinamica vieţii sociale. Declinul educativ, criza financiară, aspectele mai puţin plăcute din demografia familială ce au condus la creşterea numărului de divorţuri şi, implicit, la expunerea copiilor la riscuri de diverse forme, toate acestea au făcut ca Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj să-şi calibreze eficient resursele umane şi financiare.
Raportul salariat/beneficiar este stabilit de lege
Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu „bucătăria internă” a instituţiilor publice de acest tip ar fi uşor de asimilat informaţia că, uneori, acestea sunt supradimensionate ca pondere a salariaţilor. Realitatea este cu totul alta. Raportul salariaţi/beneficiari în cazul centrelor rezidenţiale pentru adulţi este 1/1. Cadrul legal este dat de HG nr. 1434 din 2 septembrie 2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Aici, la Anexa 1, art. 3 sunt prevăzute 20 de compartimente ce trebuie să formeze structura organizatorică necesară pentru buna funcţionare a oricărei Direcţii.
Aşa s-a construit şi DGASPC Dolj, care pe segmentul de Asistenţă Socială are 9 centre de profil – centrul de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenţei familiale, de consiliere pentru copilul abuzat/ neglijat/exploatat, centrul pentru copilul aflat în plasament la rude/familie/persoane, centrul de consiliere şi asistenţă socială specializată pentru persoanele cu tulburări de spectru autist – ca să enumerăm doar câteva. La Centrul de consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/exploatat lucrează 35 de angajaţi şi acordă servicii de profil la peste 425 de cazuri anual. La Centrul de consiliere pentru copilul care a săvârşit fapte penale şi nu răspunde penal sunt prinşi în schemă 15 salariaţi ce au în grijă 275 de tineri. 22 de angajaţi sunt încadraţi la Centrul de servicii pentru copilul aflat în plasament la rude/familii/persoane şi deservesc 510 cazuri.
Investiţii imediate
Cazurile tot mai dese, în care situaţia socioeconomică a persoanelor adulte aflate în nevoie face ca DGASPC Dolj să intervină în limita locurilor disponibile pentru a reface şi a dezvolta capacităţile individuale sau familiale, sunt tot mai prezente. În această perioadă, instituţia construieşte un imobil la Calafat, ce va avea ca destinaţie formarea unui centru rezidenţial de tip familial. În Ciupercenii Noi şi Călăraşi, două şcoli vor fi reabilitate şi transformate în centre pentru persoanele adulte cu dizabilităţi. La Complexul „Sf. Gheorghe” din Dioşti, conducerea DGASPC Dolj ia în calcul crearea unei săli multifuncţionale, ce va permite o accelerare în procesul de ameliorare a stării de sănătate a persoanele îngrijite aici. Totodată, în Segarcea se va construi un centru de plasament pentru copiii cu handicap. Să menţionăm că toate aceste proiecte de extindere sunt purtătoare şi de beneficii pe segmentul ocupării forţei de muncă. Pentru că, aşa cum se întâmplă şi la Dioşti, personalul angajat provine din această localitate sau din comunele limitrofe.
De multe ori, denigrările sunt plumbuite artificial
Despre necesitate de a aborda cu cea mai mare responsabilitate orice situaţie delicată ce poate apărea în spaţiul coordonat de orice direcţie de asistenţă socială, cotidianul nostru a relatat în mai multe rânduri. Viaţa Craiovei este plină de lumini şi umbre. De altfel, ca peste tot. Ce se petrece în spatele zidurile doar angajaţii DGASPC Dolj ştiu şi beneficiarii îngrijirilor sociale. Promiscuitatea, decadenţa şi proasta înţelegere a liber-arbitrului fac ravagii în multe unităţi de învăţământ din Dolj. Cu atât mai mult, presiunea psihologică şi trăirile afective duse la limite greu suportabile sunt certitudinile cu care se confruntă des salariaţii DGASPC Dolj. Cazuri dramatice, precum sinuciderile din iarna anului trecut, au fost relatate, în principal, în vederea amplificării efectului Werther, cel al suicidului mimetic, ceea ce s-a şi întâmplat. Nu puţine au fost cazurile ulteriore, când angajaţii din diverse centre de plasament de pe raza Doljului erau şantajaţi de copii: „Mă laşi să plec în oraş sau mă arunc de la fereastră?”.
Vorbim de o lume aparte, unde liniştea şi puterea vindecătoare a vorbelor părinteşti au pălit demult în cortexul tinerilor, lăsaţi prea devreme pradă unei vieţi cu încercări spectaculoase. Refugiaţi, fără voia lor, într-o lume instituţionalizată, ce nu va reuşi atât de bine, cu toate eforturile depuse, să se substituie căminului familial, aceste suflete nevinovate pun pe tapet comportamente învăţate şi exersate îndelung, departe de privirile grijulii ale familiei, care fie s-a destrămat prin divorţ, fie prin abandon.
