Şi Angela Merkel are griji

0
39

Se ştie deja de trei săptămâni că la alegerile legislative din 22 septembrie a.c. conservatorii germani ai Angelei Merkel au ieşit „peste aşteptări” de bine, realizând un scor, 41,5%, de invidiat la nivelul Uniunii Europene. Un scor care i-a permis obţinerea celui de-al treilea mandat de cancelar. Fără numai 6 parlamentari, atâţia doar lipsesc, creştin-democraţii şi aliaţii lor bavarezi, creştin-socialii (CDU/CSU), nu ating pragul majorităţii simple în Bundestag. Pentru ziua de ieri au fost programate discuţii exploratorii cu Verzii (8%), în vederea unei eventuale alianţe guvernamentale, ipoteză privită cu destul scepticism în ambele tabere. Toată încurcătura a plecat de la nerealizarea pragului de 5%, necesar accederii în Bundestag, de către liberali (FDP), ceea ce nu se mai întâmplase. „Toate negocierile le tratăm cu responsabilitate” spunea marţi cancelarul, în faţa grupului său parlamentar. Deşi o largă majoritate a germanilor doreşte să vadă că negocierile conduc spre refacerea „marii coaliţii”, dintre creştin-democraţi şi social-democraţi, conform unui sondaj de opinie, difuzat recent de canalul de ştiri N24, rămân în discuţie şi Verzii, cu toate că pachetul lor de doleanţe nu este unul acceptabil, din moment ce există poziţii divergente în politica privind încălzirea climatică, politica financiară şi cea a educaţiei. Vicepreşedinta grupului parlamentar ecologist, Katrin Goring Eckardt, unul dintre membrii delegaţiei care i-a întâlnit pe conservatori, a menţionat că se opune şi primelor pentru mame, aşa cum doresc creştin-socialii, braţul bavarez al conservatorilor. Întreţinând ipoteza unui acord posibil cu Verzii, conservatorii măresc presiunea asupra social-democraţilor, cu care se vor reîntâlni luni, într-o nouă rundă de discuţii, după cele purtate la 4 octombrie a.c. Dar nici acestea nu pot produce rezultate reale, decât peste câteva săptămâni, social-democraţii urmând să obţină, în cazul în care se va conveni asupra unui set de condiţii, adeziunea simpatizanţilor, în majoritatea lor ostili „marii coaliţii”, potrivit sondajelor. Verzii sunt, aşadar, pentru Angela Merkel, doar o soluţie de rezervă. Ei au fost alături de social-democraţi între 1998 şi 2005, când s-au opus trimiterii de efective militare în Afganistan. Pentru Jakob Augstein, un editorialist vedetă în Germania, discuţia de ieri ar putea conduce la „un acord total diferit” de ceea ce a existat în politica germană, ceea ce ar însemna că „tinerii pierduţi în vârtejul din 1968 intră pe gâtul burghezilor”. Ar fi, susţine el, „sfârşitul Verzilor”, un eveniment de proporţii istorice. Tergiversarea constituirii unei trainice alianţe şi, implicit, a unui nou guvern îşi are originea şi în meticulozitatea germană în abordarea marilor teme, în special economice. Un impediment există totuşi şi el este luat în calcul. Peste numai câteva zile, guvernul actual va fi derobat de prerogativele avute, rămânând să gestioneze doar problemele curente. Negocierile sunt un adevărat „război al nervilor”, chiar dacă de o parte şi de alta se zâmbeşte parcimonios şi se lasă impresia respectului reciproc deplin.