Votul diasporei întins pe… trei zile

0
86

De ani buni, diaspora – comunitatea simbolică a românilor, nu toţi emigranţi, ci majoritatea plecaţi temporar să lucreze în străinătate – a devedit treptat, asemenea celei a grecilor, polonezilor, ungurilor, evreilor sau bulgarilor, din afara graniţelor naţionale, orientată pozitiv şi nu confuntativ, spre ţara mamă şi interesele ei generale. Într-un fel evoluţia a fost firească, şi ea nu s-a datorat atât demersurilor programatice ale decidenţilor politici, cât întreţinerii fireşti a raporturilor cu ţara, în parametrii democraţiei, ataşamentului organic la ţara natală şi drepturilor civile cuvenite. De luat în seamă, la modul serios, diaspora a devenit, după alegerile prezidenţiale din 2009, când a dat câştigătorul, prin votul său, în circumstanţe care s-au dorit acoperite de uitare pe cât posibil. Diaspora a dăruit în 2009, conform rezultatelor finale, cel de al doilea mandat de preşedinte lui Traian Băsescu. Au urmat alegerile prezidenţiale din 2015, când din nou, dar într-un alt registru, prin utilizarea teribilă a reţelelor de socializare, şi printr-o generare premeditată de aglomerări, la unele secţii de votare din străinătate, s-a opinat că votul diasporei –emoţional- a fost unul concludent în departajarea candidaţilor. Lecţia fiind însuşită a fost „predată” şi la alegerile europarlamentare, cu referendumul pe teme şi astăzi neclare, din 26 mai a.c. A considera diaspora altceva decât ceea ce este, adică o comunitate justiţiară nemulţumită excesiv de cum merg treburile acasa, este hazardat. A aprecia că grija ei obsedantă rămâne nu job-ul dobândit şi respectat, în ţara respectivă, ci prezenţa imperativă la vot, este de asemenea neconvingător. În diaspora regăsim rude, prieteni apropiaţi, cunoştiinţe, care s-au adaptat pe cât le-a stat în putinţă la o altă lume cu provocările ei. Ca să stai nemotivat ore în şir la o secţie de votare pentru a-ţi exercita un drept, fie el şi constituţional, presupune şi determinare şi o voinţă de fier. Oricum lucrurile nu sunt limpezi. La alegerile prezidenţiale din 8, 9, 10 noiembrie a.c. şi 22, 23, 24 noiembrie a.c., diaspora va putea să voteze nestânjenit. Cu condiţia radierii din listele generale din ţară şi înscrierii în listele electorale permanente, pentru votul prin corespondenţă, prin atestarea dreptului de şedere din ţara în care votează. Românii din străinătate pot fi încredinţaţi, acum, că autorităţile politice din România au făcut tot ce se putea face pentru ei, ieşindu-se din orice conservatorism sau amatorism desuet. Comunitatea românească, de tip nou, din afara ţării, formată din oameni tineri, nemotivaţi politic, care şi-au făcut din cariere, propria prosperitate, ţelul principal, poate fi bănuită de indiferenţă la ceea ce se întâmplă la Bucureşti. În orice caz nu poate fi suspectată de excese de zel, decât în situaţia în care este potenţată prin abilităţi mai greu de decorticat. Cum s-a întâmplat chiar la scrutinul din 26 mai a.c. Prin noile măsuri luate de guvern, s-a creat un regim nu de perfectă egalitate cu românii din ţară, ci unul eminamente preferenţial, ceea ce înseamnă mai mult decât schimbarea oricăror percepte, despre cei plecaţi de acasă. Întâlniri precum cea de acum câteva zile de la Craiova, cu tineri orodocşi din 52 de arhiepiscopii din Patriarhiile ortodoxe, au devenit mai puţin formale, cât mai pragmatice şi mai moderne. Punţile de legătură cu diaspora sunt organice, indiscutabil. Persistă totuşi unele neclarităţi, a căror desluşire este aşteptată a veni din partea Comisiei parlamentare de anchetare a eventualelor nereguli şi fraude semnalate, în spaţiul public, cu ocazia procesului electoral din 26 mai a.c. Se caută răspuns la mai multe neclarităţi: numărul cetăţenilor cu drept de vot; neconcordanţele între procesele verbale cu rezultate definitive, întocmite la nivelul secţiilor de votare şi cele de la nivelul BEJ-urilor; utilizarea listelor suplimentare; evaluarea sistemului informaţional de prezenţă la vot, prin audierea factorilor decizionali de la INS şi Serviciul de Telecomunicaţi Speciale ş.a.m.d. După aceste concluzii, s-ar putea să ştim mai mult.