Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a semnat ieri o lege ce deschide calea impunerii de sancţiuni economice împotriva unor persoane fizice şi companii din Rusia pentru sprijinirea şi „finanţarea terorismului”, relatează agenţia de presă Interfax, citată de Reuters. Se aşteaptă ca această lege, aprobată de Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) luna trecută, să vizeze acele companii şi persoane fizice din Rusia suspectate de susţinerea şi finanţarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, împotriva cărora armata ucraineană derulează o operaţiune specială de la mijlocul lunii aprilie. Guvernul de la Kiev a pregătit deja o listă cu 172 de persoane din Rusia şi din alte ţări, precum şi 65 de companii, între care gigantul rus de gaze Gazprom, relatează Reuters.
Documentul, publicat ieri pe site-ul parlamentului ucrainean, dă dreptul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare (organism consultativ pe lângă preşedinţie) de a îngheţa activele, de a limita tranzacţiile, de a suspenda parţial sau în totalitate tranzitul de resurse, zboruri şi transporturi pe teritoriul Ucrainei, de a preveni exodul de capital, de a suspenda executarea unor obligaţii economice sau financiare, de a anula licenţe etc. În plus, această lege mai prevede interdicţii sau restricţionarea intrării navelor în apele teritoriale sau porturile Ucrainei şi a avioanelor în spaţiul aerian ucrainean, încetarea unor acorduri comerciale, proiecte comune şi programe industriale, în anumite domenii, în special în domeniul securităţii şi apărării. Sancţiunile vor fi aplicate prin decret prezidenţial, notează agenţia de presă ITAR-TASS.
Situaţia s-a schimbat radical după încheierea armistiţiului
Situaţia în estul Ucrainei s-a „schimbat radical” de la intrarea în vigoare a armistiţiului cu separatiştii proruşi, vineri, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele Poroşenko. Acesta a anunţat că va supune Parlamentului un proiect de lege care să garanteze mai multă autonomie estului separatist prorus, dar a precizat că această regiune va rămâne în cadrul ţării. „Situaţia pe front s-a schimbat radical. Înainte de anunţarea armistiţiului, Ucraina pierdea zilnic zeci de vieţi de eroi”, a declarat şeful statului. Dar „Ucraina nu a făcut nicio concesie asupra integrităţii sale teritoriale”, iar estul ţării va rămâne „parte a Ucrainei”, a subliniat el. „Nu poate fi vorba despre o federalizare sau vreo separare (a regiunilor din est). Legea privind o administraţie autonomă temporară pentru districtele Doneţk şi Lugansk (două fiefuri ale rebelilor) prevede un statut care menţine aceste regiuni în Ucraina”, a subliniat Poroşenko.
Separatiştii vor independenţă, nu mai multe drepturi
Separatiştii proruşi din estul Ucrainei vor independenţa teritoriului lor şi nu o menţinere în cadrul ţării, cu puteri sporite, aşa cum propune preşedintele ucrainean, a replicat ieri un lider al rebelilor, citat de AFP. „Noi nu preconizăm să rămânem o parte a Ucrainei”, a declarat Andrei Purghin, vicepremierul „Republicii Populare Doneţk”, autoproclamată de rebeli. Kievul şi separatiştii au semnat vineri, la Minsk, un acord care prevede în primul rând o încetare a focului, respectată în general, în pofida acuzaţiilor reciproce de încălcare. Dacă persistă, armistiţiul riscă să confirme pierderea controlului de către Kiev a teritoriilor aflate în prezent sub controlul rebelilor proruşi din estul ţării.
Majoritatea trupelor ruse au părăsit Ucraina
Poroşenko a mai menţionat că majoritatea trupelor ruse prezente în Ucraina au părăsit teritoriul, la cinci zile după intrarea în vigoare a armistiţiului, relatează AFP. „Conform ultimelor informaţii pe care le-am primit de la serviciile noastre de informaţii, 70% dintre forţele ruse au fost retrase”, a declarat preşedintele în Consiliul de miniştri, conform site-ului Preşedinţiei. „Acest lucru ne face să sperăm pe viitor la iniţiative de pace”, a adăugat el. Preşedintele ucrainean declara luni, la Mariupol, că este imposibil de câştigat conflictul din estul Ucrainei, dintre armată şi rebelii proruşi, „doar prin mijloace militare”, cerând o retragere a trupelor ruse.
Amnesy International spune că deţine probe privind crime de război
Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International (AI) a anunţat, tot ieri, că deţine probe documentate privitoare la crimele de război comise de ambele părţi în conflictul dintre forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii separatişti proruşi în estul Ucrainei, transmite Reuters. „Amnesty International consideră conflictul din Ucraina drept un conflict internaţional, iar pe Rusia parte în acest conflict’”, a afirmat secretarul general al AI, Salil Shetty, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Moscova. Amnesty International a cerut, luni, Kievului să „pună capăt execuţiilor şi crimelor de război” comise de batalioane de voluntari care acţionează alături de forţe armate în estul Ucrainei, cerând noului guvern să promită că va consolida statul de drept. Acest apel se bazează pe concluziile cercetătorilor organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului ce raportează un număr crescut de execuţii în regiunea Lugansk, un fief al rebelilor proruşi, comise de batalionul de voluntari „Aidar”. AI i-a mai cerut Ucrainei ca toate batalioanele de voluntari, inclusiv „Aidar”, să fie plasate sub un comandament, iar cei vinovaţi să fie aduşi în faţa justiţiei.
