Este greu de spus câte cămine culturale sunt în România la ora actuală, însă este cert că în ultimii 20 de ani, multe dintre ele au ajuns în ruină sau găzduiesc activităţi care nu au absolut nici o legătură cu actul cultural. Această instituţie a avut şi ar trebui să aibă un rol major în organizarea activităţilor culturale, în transmiterea şi conservarea patrimoniului cultural al comunităţilor rurale. Pe lângă satisfacerea acestor cerinţe, el ar mai trebui să răspundă astăzi şi nevoilor de informare, transformându-se într-un adevărat centru comunitar. Din păcate, nu este deloc aşa, iar în unele săli, în care altădată se ţineau spectacole şi alte activităţi, azi domneşte praful, mucegaiul, iar unele au fost transformate, de către primari, în depozite. De exemplu în Căminul cultural din comuna Scaeşti sunt alimente date de către Uniunea Europeană unor categorii de persoane defavorizate. Unele sunt chiar din 2010, şi multe dintre ele au termenul expirat. Ceea ce înseamnă că ele nu au fost distribuite. Şi culmea este că nimeni nu ştie ce este cu ele acolo…
Căminele culturale sunt însă în subordinea primăriilor, neavând personalitate juridică. Lipsa personalităţii juridice provoacă multe disfuncţionalităţi, de natură administrativă, financiar-contabilă, juridică, reducând astfel marja de manevră a acestor instituţii şi, în egală măsură, responsabilitatea referentului cultural. Din păcate, directorul de cămin n-a fost şi încă nu este privit ca un animator al vieţii culturale, care informează şi, treptat, formează comunitatea, ci mai degrabă ca un funcţionar care trebuie să răspundă „prezent“ la solicitările de tot felul ale primarului. Decisă de consiliile locale, finanţarea nu le satisface, de multe ori, nici cele mai elementare trebuinţe, ceea ce a dus la o stare accentuată de degradare şi la scaderea atractivitatii acestor camine culturale.
„Deocamdată ne facem treaba cu ceea ce avem”
Primarul comunei Coţofenii din Dos, Vasile Preduca, a declarat că nu au decât un Cămin cultural, şi acela este construit în urmă cu cincizeci de ani. S-au investit sume de la bugetul local pentru reabilitare, dar se gândeşte că pe viitor este necesară contruirea unei noi clădiri: „Clădirea este veche, de aproximativ cincizeci de ani. Am alocat nişte sume de bani din bugetul propriu pentru nişte lucrări de-a lungul timpului, pentru că fiind o clădire veche structura nu este una tocmai rezistentă. Deocamdată ne facem treaba cu ceea ce avem. Căminul cultural nu mai este ceea ce a fost, dar avem activităţi socio-culturale, precum: sărbătoarea hramului bisericii sau cele tradiţionale religioase de Crăciun şi de Paşti; serbări ale elevilor la terminarea anului şcolar. Pe viitor ne dorim un Cămin cultural multifuncţional”.
Construcţia unui Cămin cultural – prioritatea nr. 1 pentru Primăriei Braloştiţa
În Braloştiţa situaţia este una şi mai nefericită. În această comună nu a existat niciodată un Cămin cultural. În 2007, primarul de atunci, Dan Marin, actualul viceprimar, a depus un proiect la guvern pentru construcţia unei astfel de instituţii, dar din păcate nu s-a mai realizat nimic. „În 2007 am depus un proiect pentru a ne fi alocate fondurile necesare pentru o astfel de construcţie. A fost eligibil, dar din păcate programul guvernamental a fost anulat, şi de atunci nu s-a mai întâmplat nimic”, a declarat viceprimarul comunei Braloştiţa, Dan Marin. Construcţia unui Cămin cultural a devenit o prioritate pentru actuala conducere a Primăriei Braloştiţa, iar primarul Ion Sîrbu spune că are locaţia, şi o parte din banii necesari: „Suntem o comună mică şi cu un buget pe măsură. Dar luăm construcţia unei astfel de clădire ca o prioritate. Avem locaţia, şi o parte din bani. Sper că vom finaliza acest proiect pentru că avem alături de noi Consiliul Judeţean Dolj şi pe domnul preşedinte Ion Prioteasa, dar şi pe domnul deputat al Colegiului 5 Filiaşi, Petre Petrescu”.
În Căminul cultural de la Scaeşti printre praf şi mucegai, lapte praf şi făină de la UE
Într-o situaţie dramatică se află Căminul cultural din comuna Scaeşti. Asta pentru că jumătate din clădire a fost amenajată cu ajutorul celor de la World Vision, iar cealaltă parte a fost lăsată în paragină. Fosta conducere a primăriei nu a investit in această instituţie nici măcar un leu. Când am intrat în ceea ce odată a fost sala de spectacole am rămas interzişi, când pe lângă praf, mucegai, şi scaune rupte am găsit sute de pungi de mălai, făină, orez, lapte praf şi paste făinoase, majoritatea cu termenul de valabilitate expirat, unele fiind din 2010. Toate erau alimente pe care Uniunea Europeană le distribuie unor categorii de persoane defavorizate. Noul primar al comunei Scaeşti, Barbu Calotă, spune că nici el nu ştie ce caută acele alimente în Căminul cultural, şi că a auzit de ele abia acum o săptămână. „În momentul în care am preluat mandatul i-am pus pe angajaţii Primăriei Scaeşti să facă un inventar pentru a şti şi noi ce avem în patrimoniu. Evident că nu a fost făcut aşa cum trebuie, şi asta şi pentru că datele nu au putut fi comparate, noi neavând un contabil. Dar printre toate lucrurile inventariate am primit şi un proces-verbal în care sunt evidenţiate toate aceste alimente. De o săptămână tot încerc să aflu ce este cu ele, dar nimeni din instituţie spune că nu ştie”, a declarat Barbu Calotă.
Nimeni nu ştie de ce nu au fost distribuite
Cei care ar trebui să lămurească lucrurile cu aceste alimente sunt fostul primar Anton Bonoiu, şi fostul viceprimar Mircea Ştefan. Anton Bonoiu nu a mai dat pe la Primăria Scaeşti de la prima şedinţă de Consiliu Local de după alegerile locale, în care a depus jurământul de consilier local, iar Mircea Ştefan dă din umeri. Alimentele distribuite de Uniunea Europeană au un regim special, ele neputând fi valorificate, şi se dau persoanelor care primesc ajutor social, pensionarilor cu pensii sub 400 de lei şi unor categorii de persoane defavorizate. Dacă Primăria Scaeşti a primit aceste alimente de la Consiliul Judeţean Dolj, în 2010 şi 2011, întrebare care se pune este de ce nu au fost distribuite. Pentru că deja prin Scaeşti se vorbeşte că ele ar fi fost oprite cu un scop special de către fostul primar Anton Bonoiu, care în campania electorală a tot distribuit alimente la ceas de seară. Oricum ar fi, cineva trebuie să răspundă pentru asta, pentru că vorbim despre: 800 kg de făină expirată; 450 kg mălai expirat din 3 mai 2012; 484 de pungi de lapte praf care a expirat la data de 31 iulie a.c.; 595 de pungi de paste făinoase care vor expira în 10 noiembrie a.c.; 400 pachete de biscuiţi cu dată de valabilitate până pe 25 luna aceasta.
