Ce paradox: relaţia dintre Alianţa atlantică şi Rusia s-a complicat enorm, e drept gradual, după sfârşitul Războiului rece. Deşi afacerea cu Moscova face parte din ADN-ul NATO. Un firav spirit de cooperare, în anii 90, s-a sublimat, după anexarea Crimeei, urmată de războiul din Ucraina, Rusia redevenind acum inamicul numărul unu al instituţiei cu sediul la Bruxelles. Tensiunile sunt la apogeu şi Ucraina este în centrul discuţiilor celor 32 de state membre, la summit-ul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, deschis marţi la Washington, care celebrează împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare. Sosit la Washington, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, invitat sistematic după februarie 2022, în mesajul său video zilnic a precizat: „Luptăm pentru mai multă apărare aeriană şi pentru mai multe avioane F16. Eventual peste 100”. Probleme ardente pe agenda summit-ului: sprijinul militar şi financiar pentru Ucraina, aflată în cel mai teribil război după cel de al doilea mondial, pe bătrânul continent. O afirmaţie cu izul ei de înţelepciune a premierului indian Narendra Modi, „ştiu că războiul nu poate rezolva probleme, soluţiile şi discuţiile de pace nu pot avea succes printre bombe, arme şi gloanţe”, a fost stigmatizată de liderul de la Kiev care o consideră „o dezamăgire uriaşă şi o lovitură devastatoare pentru eforturile de pace”. Logica ne cam încurcă, dar nu asta e problema. Zilnic de o parte şi cealaltă a beligeranţilor se înregistrează morţi şi răniţi. Se prefigurează ca războiul din Ucraina să mai dureze încă… 3-4 ani, detaliu raportat de Vocea Americii. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la summit-ul de la Washington, a spus, că „cel mai mare risc şi cost este acela al unei victorii ruse în Ucraina şi nu putem permite ca acest lucru să se întâmple”. În deschiderea summit-ului de la Washington, la care Emmanuel Macron n-a participat din cauza crizei politice, el sosind cu întârziere preşedintele american Joe Biden a anunţat „o donaţie istorică” de sisteme de apărare aeriană către Ucrana, inclusiv baterii de sisteme de rachete antiaeriene MIM 104 Patriot din SUA, Germania, România, Olanda şi alţi aliaţi. Italia va furniza Ucrainei un alt sistem de apărare antiaeriană SAMP/T. Una dintre cele mai importante probleme pentru NATO, validarea viitorului secretar general a fost rezolvată înaintea summit-ului, prin acceptarea unanimă a candidaturii lui Mark Rutte, fost prim-ministru al Olandei, care va intra în mandat din luna octombrie. Sub conducerea acestuia NATO trebuie să stabilească relaţii, la aceeaşi amplitudine, cu noul locatar al Casei Albe, dacă preşedintele în funcţie nu va mai fi reales. Se spune însă că Mark Rutte are bune relaţii, cultivate în timp, cu Donald Trump. Este puţin probabil, dacă nu chiar exclus, ca vreun plan de pace să fie în centrul discuţiilor, chiar dacă Viktor Orban, după deplasările sale la Kiev, Moscova şi Beijing va căuta să prezinte rezultatele intensei sale activităţi diplomatice. Pe de altă parte nu este prea clar ce a obţinut de fapt liderul de la Budapesta în ceea ce el a numit „misiunea de pace”. Oricum, într-un articol apărut în Newsweek, el s-a opus categoric în trimiterea de trupe NATO în Ucraina. Situaţia pe teatrele de operaţiuni este tot mai complicată pentru ucrainieni, care înregistrează pierderi grele. NATO nu înarmează, fiindcă nu deţine aşa ceva, Ucraina. O fac însă ţările membre individual. NATO oferă sprijin non-letal, adică combustibil, rechizite medicale, echipamente pentru a contracara dronele sau rachetele. În privinţa candidaturii Kievului, deocamdată fără invitaţie oficială, SUA şi Germania după anumite surse s-ar opune vehement pentru a nu provoca o escaladare a Kremlinului. În schimb, Franţa, alături de ţările central-europene dar şi Regatul Unit, stăruie asupra unei foi de parcurs. După mai bine de doi ani de război numărul de tancuri, drone, rachete, care pot fi mobilizate de armata rusă rămâne, în opinia multor experţi cel mai bine păstrat secret, atât de partea rusă cât şi de cea occidentală, alături de numărul de decese şi răniţi. Şi bineînţeles de cheltuielile aferente. Ca cel mai puternic membru al Organizaţiei, SUA –unde este posibilă revenirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte, la începutul anului viitor- se află în faţa unor incertitudini. Sosirea lui Donald Trump ar putea duce la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, şi se discută despre asta, fără a fi o certitudine.
