Ieri, Comisia și Înaltul Reprezentant au evaluat măsurile care au fost luate pentru combaterea dezinformării legate de pandemia de coronavirus și propun o cale de urmat. Această inițiativă vine ca urmare a misiunii încredințate de către liderii europeni, în martie 2020, de a combate cu fermitate dezinformarea și de a consolida reziliența societăților europene. Pandemia de coronavirus a fost însoțită de un val masiv de informații false sau înșelătoare, inclusiv de tentative ale unor actori străini de a influența cetățenii și dezbaterile din UE. Comunicarea comună analizează răspunsul imediat și propune acțiuni concrete care pot fi demarate rapid.
Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a declarat: „Dezinformarea în timpul pandemiei de coronavirus poate ucide. Avem datoria de a ne proteja cetățenii, sensibilizându-i cu privire la informațiile false, și de a denunța actorii responsabili de participarea la astfel de practici. În lumea actuală, bazată pe tehnologie, în care războinicii au tastaturi în loc de săbii, iar operațiunile de influență și campaniile de dezinformare cu țintă precisă sunt o armă recunoscută a actorilor statali și nestatali, Uniunea Europeană își intensifică activitățile și capacitățile în această luptă.”
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „În cursul pandemiei de coronavirus, Europa a fost lovită de adevărate valuri de dezinformare, provenind atât din interiorul, cât și din afara UE. Pentru a combate dezinformarea, trebuie să mobilizăm toți actorii relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice și să sprijinim verificatorii de fapte și mijloacele de comunicare în masă independente. Deși platformele online au luat măsuri pozitive în timpul pandemiei, acestea trebuie să își intensifice eforturile. Acțiunile noastre sunt puternic integrate în drepturile fundamentale, în special în libertatea de exprimare și de informare.”
Criza a devenit o ocazie de testare care arată modul în care UE și societățile sale democratice abordează provocarea reprezentată de dezinformare. Următoarele aspecte sunt esențiale pentru o UE mai puternică și mai rezilientă:
Înțelegerea: În primul rând, este important să se facă distincția între conținutul ilegal și conținutul dăunător, dar care nu este ilegal. Pe de altă parte, există o delimitare neclară între diferitele forme de conținut fals sau înșelător: de la dezinformare, care este definită ca fiind intenționată, până la informațiile eronate, care pot fi neintenționate. Motivațiile pot varia de la operațiuni de influență cu țintă precisă desfășurate de actori străini până la motive pur economice. Pentru fiecare dintre aceste provocări este nevoie de un răspuns calibrat. În plus, este necesar să se furnizeze mai multe date pentru controlul public și să se îmbunătățească capacitățile analitice.
Comunicarea: În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE. Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.
