Urmare a adoptării în plenul Camerei Deputaţilor a moţiunii simple iniţiate de PSD şi ALDE, ministerul Agriculturii face câteva precizări. În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, arată că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat – peste 1,22 miliarde de euro, din noiembrie până în prezent –, deşi întârzierile sunt cauzate 100% de fosta conducere. Mai arată că dezangajarea în anul 2015 a sumei de 1 miliard de euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi, în suma de peste 800 milioane de euro – numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii, în anul 2015, penalizările au urcat la circa 80 milioane de euro – au însemnat un eşec în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală.
A fost prima moţiune simplă împotriva Guvernului Cioloş. Aceasta a fost îndreptată spre ministrului Agriculturii, depusă fiind de PSD-ALDE, a şi fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu 189 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi 86 de abţineri, iniţiatorii cerând demisia lui Achim Irimescu. Moţiunea simplă „Cel mai mare dezastru în agricultura românească din perioada post-decembristă” îndreptată împotriva ministrului Agriculturii a fost iniţiată de 84 de parlamentari PSD şi ALDE. Deşi aceştia cer ca Achim Irimescu să plece din Guvern, o moţiune simplă nu impune, potrivit regulamentului, demisia unui ministru.
Irimescu se apără
„Prezentăm, mai jos, întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor: adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor, pentru că Ordinul nr. 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere; contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015). De asemenea, decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene, de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – data la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!”, se arată într-o expunere de motive sub semnătura ministerului Agriculturii.
Mai sunt invocate neasigurarea la timp, de fosta conducere a ministerului, a fondurilor necesare modulului de plăţi ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ, dar şi eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.
„Eşec în absorbţia fondurilor europene, cu penalizări de 80 milioane de euro!”
La acestea se adaugă, potrivit comunicatului ministerului Agriculturii, decizia eronată a fostului ministru, Daniel Constantin, de a aplica, în 2015 şi 2016, un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014! „Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc, însă, în faţa eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard de euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane de euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizările au fost de circa 80 milioane de euro)”, se mai arată în comunicatul MADR.
Daniel Constantin, acuzat că a indus în eroare Finanţele Publice
Actuala conducere a Agriculturii adăugă faptul că fostul ministru, Daniel Constantin, a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pe motiv că acestea s-ar plăti din fonduri europene. „Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an, actualul ministru Irimescu a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1.800 salariaţi ai AFIR! Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!”, se arată în luarea de poziţie a conducerii actuale a ministerului Agriculturii.
Realizări de la preluarea portofoliului
Ministrul Achim Irimescu vine cu câteva realizări, pe care le expune arătând, totodată, că multe dintre măsuri au reprezentat o voinţă politică fermă. Astfel, acesta invocă simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 – dosar de 9 ori mai redus, faţă de cel din 2015! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană, dar şi reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni. Stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactic a fost un alt punct bifat în strategia ministerului.
Pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală. Adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 ţări pentru creşterea profitului producătorilor români este o noutate în politica agricolă românească actuală. Relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se află în dezbatere cu fermierii şi stabilirea unui Fond Mutual, ce va permite despăgubirea calamităţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri sunt alte două demersuri asumate de actuala conducere a Agriculturii.
Turcia va ridica interdicţia de a importa bovine din România
În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Celik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România. „Menţionăm că, negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016”, se mai arată într-un comunicat al MADR. În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.
Realizarea unui Fond de creditare a agriculturii – termen octombrie 2016 –, care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut şi deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost, deja, exportate sunt alte două coordonate, cu care actuala conducere a ministerului Agriculturii înţelege să se identifice.
Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implică în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a prim-ministrului.
