Euro 2016 nu este doar o sărbătoare a fotbalului, ci este, de asemenea, o sărbătoare a ideii europene, a spus, ieri, Francois Hollande, cu câteva ore înaintea debutului competiţiei găzduită de ţara sa. Şeful statului francez, cunoscut ca suporter al “albaştrilor”, cum sunt alintaţi componenţii reprezentativei Franţei, s-a amuzat discret afirmând că, la un meci de fotbal cu România, “iubeşte mult România până la un punct”. Prezent la Paris, premierul român Dacian Cioloş a fost primit de omologul său francez, Manuel Valls, la Matignon, cu garda de onoare, semnând foaia actualizată a Parteneriatului strategic, ce prevede acţiuni concrete, unele în derulare, în domeniile justiţiei, administraţiei şi apărării. Premierul Manuel Valls a reiterat sprijinul părţii franceze pentru pregătirea sezonului cultural încrucişat România – Franţa (2018-2019), pentru marcarea centenarului Marii Uniri şi a constituirii statului român modern (1918-2018). Simbolistică a perenităţii unui parteneriat, să-l numim aşa, benefic românilor, de-a lungul istorie. Majoritatea echipelor participante la Euro 2018 este dată de reprezentantele ţărilor membre UE şi evocată în context este prezenţa mai multor echipe (Anglia, Ţara Galilor, Scoţia) din Regatul Unit, care la 23 iunie a.c., prin referendum, se va pronunţa pentru rămânerea sau nu în Uniunea Europeană. Sunt prezente şi ţări care momentan nu sunt membre UE, precum Albania, Turcia şi Rusia, dar primele două sunt candidate la aderare, motiv pentru care sărbătoarea fotbalului este pe bună dreptate şi una a ideii europene. S-a vorbit mult, în zilele din urmă, în presa din Hexagon, despre România în general, şi despre fotbal în special. Fără patimă, fără tuşă tendenţioasă, fără aroganţă. Potrivit datelor UEFA, peste 1,5 milioane de suporteri străini sunt aşteptaţi în Franţa, cu precădere germani şi englezi, dar, din păcate Campionatul European de fotbal debutează într-o stare de tensiune socială marcată de grevele din transporturi, preşedintele Republicii, Francois Hollande, afirmând la 9 iunie, la Tulle, că statul va lua toate măsurile care sunt necesare pentru primirea, transportul, şi pentru accesul turiştilor în cele mai bune condiţii de securitate la stadioane. Mişcările sociale riscă să perturbe Euro şi această ameninţare îl îngrijorează pe Jacques Lambert, preşedintele comitetului de organizare. Cu toate acestea, spaima imensă este întreţinută de posibilele acţiuni de terorism, motiv pentru care partidele de fotbal nu sunt permise a fi vizionate în spaţiile deschise, adică pe terase: pentru forţele de asalt, specializate în anti-terorism, Euro 2016 este un rendez-vous de maximă importanţă. Timp de patru săptămâni, poliţiştii RAID şi ai Brigăzii de căutare şi intervenţie (BRI), de asemenea jandarmii din grupul de intervenţie al Jandarmeriei Naţionale (GIGN) sunt mobilizaţi şi în stare de maximă veghe. “Problema terorismului nu a fost niciodată atât de acută”, afirmă colonelul Hubert Bonneau, comandatul GIGN. Atentatele din ianuarie şi noiembrie 2015 au pus în lumină şi rivalităţi care există între anumite unităţi, cu competenţe antitero, pe seama necoordonării acestora în cazuri de criză majoră. Actuala ediţie Euro 2016 poate deveni una istorică, nu atât în sensul că echipa ţării gazdă ar putea câştiga trofeul, eveniment ce ar răsplăti eforturile organizatorice făcute, ci prin faptul că, pe parcursul derulării competiţiei, şefi de state şi de guverne, vor avea prilejul să discute, în formate neconvenţionale, problemele actuale ale Europei.
