Când Constituţia României are interpretări variabile

0
100

Cazul Victor Ponta generează tot ceea ce vedem, fiecare, aproape zilnic. Pe lângă toate acestea, readuce în atenţie şi mai vechea discuţie legată de posibilitatea interpretării „convenabile” a unor prevederi din Constituţia României. În care a excelat ex-preşedintele ţării, Traian Băsescu, geometria variabilă a unor articole devenindu-i familiară. Ieri, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a comentat posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să-l suspende din funcţie pe premierul Victor Ponta, explicând lapidar de ce nu poate lua o asemenea decizie. „Un ministru poate fi suspendat de către şeful statului, doar dacă acesta nu este membru al Parlamentului. (…), Aşa scrie la lege”, a declarat ziariştilor Augustin Zegrean. Cu numai o zi înainte, mai exact după şedinţa CSAT, Klaus Iohannis, într-o alocuţiune legată de cazul Victor Ponta, afirmase: „(…) Dacă s-ar fi întâmplat aşa, (n.r. adică Ponta nu s-ar fi agăţăt de imunitatea parlamentară) probabil că nu l-aş fi suspendat din funcţie şi, cu siguranţă, s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu celeritate pentru a lămuri foarte repede problema”. Deşi eliptice, cele două declaraţii pe marginea aceluiaşi subiect  sugerează interpretări diferite. Detaliile întregii poveşti sunt cunoscute de acum. Posibilitatea revocării prim-ministrului de către preşedinte a fost rezolvată, din câte ştim, cu ocazia revizuirii Constituţiei din 2003. Dacă preşedintele României (art. 85, al. 2 din Constituţie) poate revoca din funcţie, la propunerea prim-ministrului, pe unii din membrii guvernului, în caz de remaniere sau de vacantare a posturilor, a admite contrariul ar fi însemnat că înlăturarea unui guvern în exerciţiu poate avea loc datorită simplei intervenţii a preşedintelui României, care, din considerente, uneori inclusiv politice, poate dispune revocarea premierului în absenţa enumerării constituţionale a unor situaţii în care această măsură poate fi luată. Demiterea unui membru al guvernului este fundamentată pe vinovăţia acestuia pentru săvârşirea unor fapte expres prevăzute de lege. Revocarea prim-ministrului echivalează însă cu revocarea guvernului, iar această operaţie juridică, denumită retragerea încrederii, se poate face doar de Parlament, pe calea moţiunii de cenzură. Abordarea asimetrică, legată de posibilitatea suspendării premierului Victor Ponta, exprimată pe de o parte de Augustin Zegrean, preşedintele CCR, iar pe de altă parte de preşedintele Klaus Iohannis, nu poate genera decât … confuzie în spaţiul public. Deşi există şi o jurisprudenţă constituţională a CCR. Neclaritatea derivă însă şi din faptul că, la Palatul Cotroceni, consilier prezidenţial, la Departamentul Reforme Instituţionale şi Constituţionale, este doamna Simina Elena Tănăsescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Drept din Bucureşti, care alături de prof. univ. dr. Ioan Morar, este unul dintre coordonatorii lucrării de referinţă „Constituţia României – comentarii pe articole”. Bănuim că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, înainte de declaraţia la care ne refeream, şi-a consultat consilierul prezidenţial pe probleme de constituţionalitate.