Universitatea nu şi-a apărat şansele corect cu Viitorul, ci şi le-a apărat „prea corect”. Pentru a îndeplini dorinţa suporterilor, de a pierde cu echipa lui Hagi, Craiova trebuia să trimită şi mai mulţi puşti pe teren. Dacă tot sunt acuzaţi acum de Becali şi de sclavii săi din presă, atunci craiovenii măcar să le fi dat un motiv mai solid de cârcoteală. Este incredibil cum un rival îţi contabilizezază absenţele, juniorii, vedetele care trebuie să joace şi şansele de a câştiga sau de a-ţi îndeplini obiectivul. Iar mesajele care comandau introducerea lui Ivan ar fi bine să fie o coincidenţă nefericită, altfel intervenţia lui Becali la Universitatea este mai mult decât îngrijorătoare. Oricum, Ivan nu avea ce căuta pe teren, când Fajic era pe bancă, jucător „de sacrificat”, cu atât mai mult cu cât Andrei se putea accidenta. Unii jucători chiar au „exagerat” cu dăruirea. Era de înţeles dacă se impuneau clar, precum, spre exemplu, o Barcelona dezinteresată contra unei echipe care are obiectiv, însă să tragi cu dinţii pe final pentru un egal care nu-ţi foloseşte la nimic, doar ajută FCSB şi Dinamo, este cam ciudat. Surprind şi mai mult explicaţiile în serie date de oficialii Craiovei, inclusiv printr-un comunicat exhaustiv. Parcă sunt nişte elevi traşi de urechi, fiindcă au pregătit superficial un subiect aflat în afara programei şcolare. Singurii cărora trebuie să le dea explicaţii, să le justifice politica, strategia clubului sunt suporterii Craiovei. „Bag juniori fiindcă aşa vreau eu, să-i văd la lucru, să văd cum reacţionează la un meci de liga I, mai ales că nu mai am obiectiv”, acesta trebuia să fie „nota explicativă” Una seacă, expeditivă. Nimeni nu are voie să se amestece în treburile clubului tău, cu atât mai surprinzătoare sunt aceste justificări în serie. Sunt aproape neverosinile dialogurile dintre Gigi Becali şi Marcel Popescu în săptămâna partidei, cu Becali interesat de ce jucători va folosi Craiova cu Viitorul. Este pur şi simplu şocant cum conducătorul clubului craiovean îi dă atâtea amănunte înainte de un meci patronului rivalilor. Marcel Popescu părea preocupat să-i râdă în nas lui Gigi Becali de milioanele de euro cheltuite în acest sezon, încât părea că-şi caută unui loc de muncă la FCSB. Becali a cheltuit câteva milioane în acest sezon, dar după ce a încasat peste 20 de milioane din Stanciu, Chipciu, Varela, Popa, drepturi TV şi Europa League. E ca şi cum ai mânca hamsie la colţ de stradă şi a-i râde de un nabab că i s-a stricat caviarul pe iaht. Lui Becali ar putea să nu-i iasă pasenţa anul acesta, dar că a investit mulţi bani şi va mai investi e un lucru de invidat, nu de băşcălie. În timp ce fanii Craiovei au fost nevoiţi să suporte „batjocurile” Rambe şi Fajic, Becali i-a cumpărat pe Alibec şi Gnohere, cu oricare dintre ei Mulţescu având şanse să câştige „Bătălia pentru podium”, atât de invocată de conducătorii Craiovei şi pierdută cu două etape înainte de finiş. A ieşit bine până la urmă cu Viitorul, dar nu uităm că Universitatea nu i-a luat niciun punct FCSB în acest sezon şi a fost aproape să-i ofere şi titlul, dacă şutul lui Bancu îl depăşea pe Râmniceanu.
Craiova trebuie să demonstreze că au trecut vremurile când răspundea la telefoane indecente, când făcea (şi a făcut-o aproape două decenii la rând) jocurile duşmanilor Steaua şi Dinamo. Şi va trebui să-şi confirme noul statut şi sâmbătă, pe Arena Naţională. Craiova trebuie să-şi recapete spiritul şi prin aceste manifestări de frondă, chiar înainte de a face performanţă. Nici Cupa de anul acesta n-ar fi un câştig real, dacă preţul este să stăm în genunchi în faţa FCSB. Se spune că rămân în urmă doar cifrele, trofeele, dar, cel puţin în cazul unei echipe precum Craiova, tradiţia ţi-o croieşti şi ţi-o respecţi prin atitudine, prin starea de spirit dovedite în momentele decisive. Mai mult contează golul lui Zlatinski pentru o remiză cu Dinamo decât succesul net de la Cluj, cum cel puţin la fel de important ar fi un succes cu FCSB pe Arena Naţională în comparaţie cu o Cupă câştigată cu Astra. Puţini îşi mai amintesc în detaliu Cupele câştigate cu Bacăul, Satu Mare, Brăila sau Timişoara, pe când victoriile de răsunet cu Dinamo şi FCSB ţi le pot descrie fanii Craiovei aproape minut cu minut. Un trofeu este foarte important, dar nu şi dacă este bazat pe un compromis.
Reclamaţiile depuse de Becali la diverse comisii nu sunt decât nişte tâmpenii din punct de vedere legal, dar rolul lor este altul, ca şi al acestui război psihologic purtat săptămâna aceasta: a de a forţa cumva CFR-ul să joace la maximum, ca lot şi motivaţie, iar puştii lui Hagi să-şi piardă încrederea, să nu reziste presiunii, cu atât mai mult cu cât toţi sunt în faţa primei performanţe. Becali are nenumărate meciuri importante suspectate, atât directe, cât şi cele în care i-a morivat pe adversarii rivalelor, în urma unuia dintre aceste episoade, celebrul caz „valiza”, căpătând şi câţiva ani de puşcărie.
