Intrarea în competiție pentru șefia Uniunii Scriitorilor din România (USR) a fost, pentru cunoscutul scriitor ieșean Dan Lungu, motiv de a veni, săptămâna trecută, și la Craiova, pentru a-și prezenta în fața colegilor din filiala locală programul de candidatură și a dialoga cu aceștia despre situația tensionată cu care instituția se confruntă în ultima vreme.
Scindată de conflicte interne, care i-au afectat imaginea și credibilitatea, implicată în peste 100 de procese în ultimii cinci ani (majoritatea chiar cu propriii membri!), care au costat-o peste 100 mii euro, USR rămâne cu o imagine șifonată, pe care Dan Lungu își propune să o reabiliteze, dacă va reuși să îi ia locul lui Nicolae Manolescu, aflat la președinție încă din anul 2005. Pe lângă cei doi, în cursa pentru șefia scriitorimii au intrat Simona Vasilache, Ștefan Mitroi și Narcis Zărnescu.
La Craiova, candidatura scriitorului ieșean a fost salutată de poetul Nicolae Coande și susținută de Doina Ruști, una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane, care s-a referit, cu acest prilej, la „reconstruirea USR” și „reconsolidarea comunității literare”. Din păcate, puține persoane au luat parte la discuția cu Dan Lungu găzduită de Sala „Ia te uită!” a Teatrului Național „Marin Sorescu”, cam nepotrivit aleasă fiind, poate, Joia Mare pentru o astfel de întâlnire.
Între 11 și 30 aprilie, în fiecare filială a Uniunii Scriitorilor din România se va vota pentru alegerea președintelui. Urnele vor fi trimise sigilate la București, urmând ca pe data de 5 mai să se numere voturile și să se anunțe și valideze câştigătorul, în cadrul Consiliului Director al USR. Membrii Filialei Craiova își exprimă votul astăzi, de la ora 16.00, urnele aflându-se la Muzeul Olteniei – Secția de Istorie (strada „Madona Dudu” nr. 14). Până la sfârșitul lunii, alegeri se vor desfășura în toate cele 15 filiale – din Alba-Hunedoara, Arad, Bacău, Brașov, București, Cluj, Craiova, Dobrogea, Iași, Pitești, Sibiu, Sud-Est, Târgu Mureș, Timișoara și din Chișinău.
Tot astăzi, la Craiova au loc alegerea președintelui filialei pentru mandatul 2018-2023 (înscriși în cursă fiind Jean Băileșteanu, Mihai Duțescu și actualul președinte, Gabriel Coșoveanu) și alegerea Comitetului de Conducere. În prezent, filiala locală a USR numără aproape 130 de membri – scriitori craioveni, dar și din celelalte județe ale Olteniei.
La începutul lunii octombrie a anului 2013, criticul Nicolae Manolescu era ales, pentru a treia oară consecutiv, președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Cu 705 voturi, în timp ce contracandidatul său, Dan Mircea Cipariu, obținea 196, alte 37 de voturi fiind anulate. „O corvoadă în plus… Desigur, este şi o onoare că m-au reales colegii mei, dar este o corvoadă în plus”, declara acesta despre noul mandat. În martie același an, statutul USR fusese modificat, pentru a-i permite să candideze din nou. Inițial, Nicolae Manolescu a fost ales în această funcție în 2005 și reales în noiembrie 2009.
Semnale de alarmă privind grave abateri ale conducerii
În acest ultim mandat, lucrurile au stat prost în USR. S-a vorbit, în primul rând, despre politica abuzivă de tip dictatorial a lui Nicolae Manolescu, care transpare chiar din faptul că și-a acordat, printr-o schimbare în consiliu, un număr de mandate nelimitate pentru postul de președinte al USR, lucru reclamat ca fiind total nesănătos pentru orice organizație care se vrea a fi democratică. Scriitorii au acuzat și o lipsă de transparență a fondurilor publice, culminând cu lipsa unor declarații financiare (pare-se obligatorii anuale, dar care lipsesc) și a unui audit în cadrul Uniunii, suspectând nereguli în folosirea lor și chiar folosirea lor doar pentru o anumită „zonă” a Uniunii – evident, cea apropiată președintelui ei. Conflictele au început să dezbine și mai mult breasla după ce, din februarie 2016 până în ianuarie 2017, inclusiv, nu mai puțin de 19 scriitori (printre care și nume foarte cunoscute) au fost excluși din USR. Însuși Manolescu recunoaște, pe site-ul instituției, că „mandatul 2013-2018 a fost unul dificil”, în această perioadă USR fiind implicată în peste 100 de procese. 
Viitorul preşedinte trebuie să facă o prioritate din rezolvarea acestei situaţii
În mare, starea de fapt a fost prezentată, joi, la Craiova, și de scriitorul Dan Lungu, venit în mijlocul colegilor de filială pentru a-și prezenta programul de candidatură la alegerile care încep astăzi. Unul dintre cei mai apreciați și mai traduși scriitori din noua generație, cărți ale sale fiind publicate în 14 limbi, senator de Iași, din partea Uniunii Salvați România, Dan Lungu a ocupat, în perioada 2013-2017, funcția de director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, la care a renunţat în favoarea poziției politice. Adept declarat al dialogului și transparenței decizionale, acesta opinează că viitorul preşedinte al USR trebuie să facă o prioritate din rezolvarea actualei situaţii tensionate. „Mă gândesc la o rezolvare pe cale paşnică, prin dialog, care să nu ne expună, ca breaslă, mediatizării negative şi deriziunii opiniei publice”, spune Dan Lungu.
„Am avut surpriza să constat că USR nu e atât de săracă pe cât credeam”
În afara imaginii șifonate, USR are reale probleme în momentul de față, iar lipsa de transparență este una dintre cele mai grave, apreciază acesta, făcând referire directă la inexistența unor rapoarte anuale de activitate pe site-ul USR și a unor detalii despre cheltuirea banilor. „Am avut surpriza să constat că USR nu e atât de săracă pe cât credeam: în ultimii 3 ani a avut un buget de 1 milion și jumătate de euro! Nu există nici un raport de activitate anual. Există un raport făcut la 5 ani de președinte, dar care este o frumoasă compunere, în care nu se menționează nici o cifră, deci nu aflăm nimic din el. Nu avem acces la rapoartele Comisiei de Cenzori – nici cele anuale, nici cele la 5 ani”, a exemplificat Dan Lungu. Acesta a mai spus că 700 mii euro din acest buget vin de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, pentru reviste culturale, însă suma este împărțită discreționar: «186 de mii euro la „România Literară”, iar restul pentru alte opt reviste. E un buget frumușel… cred că s-ar putea face 20 de reviste, nu numai 9!”, apreciază Dan Lungu.
Mai mulți bani pentru filiale și mai mult dialog cu grupul de reformă
«Intenționez, printre altele, dacă voi fi ales președinte, să echilibrez redistribuirea aceasta a banilor, care ar trebui să meargă și spre filiale. 90 la sută din membrii USR nu beneficiază de absolut nimic… nici măcar de o felicitare de Paști sau de Crăciun! Și atunci, banii aceștia trebuie împărțiți mai echilibrat. Pentru că, în acest moment, filialele supraviețuiesc doar cu cotizația pe care o plătesc membrii. Doar unele reviste, cum e cazul „Ramuri”, aici, mai primesc o sumă din finanțarea de la Ministerul Culturii», a subliniat acesta. De asemenea, Dan Lungu își mai propune o optimizare a cheltuielilor USR, „să nu mai plătim, ca anul trecut, 60.000 euro pe procese și în ultimii trei ani – peste 100 mii euro”.
„Și economic, dar și moral vorbind, cred că trebuie deschis un canal de comunicare cu cei care au fost excluși din USR și cu cei care și-au dat demisia și, ca un prim pas, să renunțăm și de o parte, și de alta, la procese. Facem o economie de bani pe care îi putem folosi pentru proiecte culturale… Pe de altă parte, stopăm scandalul public din jurul Uniunii. Cine vrea să se întoarcă e binevenit, cine nu vrea… nu e nici o problemă. Dar eu cred că trebuie să comunicăm, pentru că s-a ajuns la toate procesele acestea dintr-o escaladare a orgoliilor de ambele părți. Dacă exista o discuție la o masă rotundă, de la primele tensiuni, nu cred că se ajungea nici la excluderi, nici la procese, nici la cheltuirea atâtor bani. Eu sunt dispus la dialog și am și poziția necesară pentru aceste negocieri. Chiar dacă nu împărtășesc ideile celor din grupul de reformă, în sensul că mi se par mult prea radicali, totuși avem o relație umană și o stimă reciprocă”, a mai afirmat, la Craiova, Dan Lungu.
Măsuri de asistență și protecție socială pentru membri
Un alt aspect la care acesta s-a referit în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută au fost beneficiile financiare obținute de membrii USR. „Ultima manipulare lansată de conducerea USR este că doresc să tai pensiile membrilor. E o mare tâmpenie! Să vii cu ideea asta în campanie mi se pare sinucidere curată! Fie și din rațiuni de propagandă, ca să nu spun de solidaritate de breaslă, și nu poți să faci așa ceva! Există, într-adevăr, o lege pe care eu o agreez și am semnat pentru ea – de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Însă asta este altă poveste, nu are nici o treabă cu indemnizația primită de membrii USR”, a explicat Dan Lungu, care este, totodată, senator de Iași.
Vizitele în mai multe filiale din țară ale USR și dialogurile cu membri ai acestora, prilejuite de înscrierea în cursa pentru șefia scriitorimii, i-au adus și câteva idei privind asistența și protecția socială a scriitorilor. Constituirea unui fond de solidaritate, a unei Case de Ajutor Reciproc (CAR), având în vedere că mulți scriitori „sunt în nevoi sociale sau mediale”, ori deschiderea, în marile orașe, a unor librării ale filialelor, în care să se găsească și cărțile membrilor, „într-un spațiu care poate fi căpătat gratuit de la primărie, ținând cont că USR este o instituție de utilitate publică”, sunt doar două dintre acestea.
De asemenea, Dan Lungu intenţionează să obţină „facilităţi pentru membrii USR de la operatori economici sau prestatori de servicii (după modelul sindicatelor sau în asociere cu un sindicat)”, dar şi încurajarea mecenatului cultural, adică protecţia şi sprijinirea artelor.
***
Candidatura lui Dan Lungu la președinția USR a fost salutată, la Craiova, de scriitorul Nicolae Coande, care a apreciat că acesta, chiar dacă nu va câștiga alegerile, va reuși să miște lucruri „prin spiritul său de noutate pe care îl aduce, ca și de echilibru și de toleranță față de gesturile care de regulă însoțesc această breaslă”. „Să reconstruim Uniunea și să reconsolidăm comunitatea noastră literară, pentru că am ajuns atât de jos, de înstrăinați…” a fost dorința exprimată în fața lui Dan Lungu, dacă acesta va ajunge președinte al USR, de Doina Ruști – o voce a literaturii române contemporane, născută în Comoșteni-Gângiova, județul Dolj, în prezent profesor universitar și scenarist în București. Cei câțiva scriitori veniți la întâlnirea găzduită de Sala „Ia te uită!” a Teatrului Național „Marin Sorescu” i-au mai solicitat candidatului proiecte consistente, care – în cazul Craiovei, spre exemplu – să confere vizibilitate națională și internațională nu numai scriitorilor, ci și orașului.
