Profesorii de istorie din judeţul Dolj atrag atenţia asupra riscului de a se pierde identitatea naţională, prin reducerea numărului de ore la disciplina „Istorie”, ca materie de studiu în învăţământ.
Cadrele didactice, cu specializarea „Istorie”, din judeţul Dolj, atrag atenţia asupra pericolului de pierdere a identităţii naţionale, prin marginalizarea predării a Istoriei ca disciplină de studiu în şcoală. Conform statisticilor, România, stat membru al Uniunii Europene, este singura ţară în care elevii învaţă, în medie, o oră de istorie pe săptămână, în timp ce în celelate state UE planurile-cadru prevăd două – patru ore. Criza se manifestă şi prin lipsa finanţării necesare unei logistici adecvate lecţiilor cu caracter aplicativ (absenţa cabinetelor de specialitate; materiale didactice perimate sau insuficiente, etc.). De asemenea, se observă absenţa motivaţiei persoanelor implicate în procesul educaţional, pentru asigurarea tranziţiei de la orele teoretice de istorie la activităţi cu caracter practic şi formativ. Astfel, numărul redus de ore nu susţine vizitele de studiu, cercetarea istoriei locale, vizitele la muzee şi obiective turistice, crearea de materiale didactice inovative, uxiliare; sprijinirea iniţiativelor de învăţare activă. Isoria în şcoală este responsabilă de formarea unei culturi generale consistente, despre lume şi viaţă, fapt ignorat de factorii decidenţi din politicile educaţionale din România, în ciuda apelurilor insistente adresate de către Academia Română, Facultăţile de Istorie din Universităţile din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice de specialitate, sindicate, ONG-uri.
Şi Albania este peste noi
Profesorii de „Istorie” din Dolj au ieşit şi şi-au expus părerile, printr-un memoriu semnat, adresat celor care pot rezolva situaţia. „Ne dorim redarea rolului şi locului cuvenit Istoriei, ca disciplină de studiu în şcoală, având în vedere menirea formativă a acestei discipline de studiu în planul personalităţii elevilor. Atragem atenţia că cele trei variante de plan-cadru, puse în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prevăd un număr total de 31 – 32 de ore pe
săptămână, la clasele liceale, propunere necorelată în ceea ce priveşte minimul şi maximul din „Gimnazial”, care prevede, pentru cls. a VIII, 31 – 34 de ore. Mai cerem prevederea în planurile de învăţământ liceal (filierele „Teoretic”, „Tehnologic”, respectiv „Vocaţional”) a două ore de istorie în TC (trei ore pentru specializarea „Filologie – Istorie” şi „Ştiinţe Sociale”) şi introducerea disciplinei ca una obligatorie la Bacalaureat , în toate profilurile şi filierele de ivel liceal. Ne mai dorim refacerea curriculei (cls. a IX şi a XII), cu respectarea principiului cronologiei, trebuind să fie incluse şi referiri la valori şi simboluri perene româneşti, rolul Bisericii în istoria naţională . Am înţeles că se intenţionează şi introducerea unui curs opţional, în calsele finale liceale, dedicat Marii Uniri, dar numai până în 2020, căruia nu-i vedem rostul, deoarece Unirea va fi tot timpul şi trebuie studiată, nu doar în doi ani ”, a precizat Traian Dorobanţu, profesor de istorie. În acest moment, ne depăşeşte şi Albania, care nu este stat UE, care prevede două ore pe săptămână pentru studiul Istoriei. Conform statisticilor, în Franţa este cel mai bun sistem educaţional, unde, săptămânal, sunt alocate trei – cinci ore pentru Istorie şi Geografie. Cu trei ore sunt cuprinse în statistici Germania, Estonia, Grecia, Olanda, etc. Chiar şi state care nu au aparteneţă la U.E. au mai multe ore pentru cunoaşterea istoriei: Rusia (două – patru ore), Turcia (două – trei ore), Ucraina (trei ore).
