Primăria Craiova a scos la licitație serviciile de proiectare pentru revitalizarea zonei din jurul Pieței Vechi. După modelul Centrului Istoric, autoritățile își propun să redea și acestei porțiuni, considerate „inima orașului” pe la anul 1800, aspectul de altădată.
Cercetătorii spun că, mai înainte de Piața Elca, denumire care a apărut mai târziu, a fost Hanul Hurez, iar mai înainte chiar și de acesta, prin secolul 15, în zona respectivă nu era nimic altceva decât o intersecție largă de drumuri. Acolo, comercianții venea din nord și mergeau în sud, sau din est și o luau spre vest, dar înainte de a-și continua drumul, se opreau să-și mai tragă sufletul. Între timp, mai prospectau și piața locului, căutând să afle ce mărfuri se află la mare căutare și, din contră, ce ar putea să cumpere la preț mai ieftin pentru a-și scoate profit în localitățile pe care urmau să le întâlnească mai încolo. Cum la acest răscruci de drumuri se strângea lume multă, pe la 1700, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu, s-a luat hotărârea de a construi și un han care să-i adăpostească pe negustorii care erau mai mereu în căutarea unui loc de popas, pentru ei și caii lor. Hanul Hurez a fost ridicat de către starețul Iona, egumenul mânăstirii Hurezi, care a primit terenul din partea domnitorului. Hanul avea formă de dreptunghi, cu o latură de 200 de metri, iar interiorul său era rânduit în trei părţi: cea mai dinăuntru era rezervată pentru camerele unde găzduia însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu când venea la Craiova; în a doua curte se aflau prăvăliile şi locuinţele negustorilor și abia a treia curte, cea exterioară, servea drept han pentru oamenii de rând. Tot aici erau şi grajdurile.
De la prăvăliile din paiantă la tarabele volante
În jurul acestui han, înflorește comerțul din zonă. Îndeosebi trei săptămâni pe an, de la mijlocul lui august și până pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, negustorii vin și pleacă într-un număr și mai mare ca peste an, pentru a lua parte la marele bâlci care se organiza acolo. Activitatea comercială devine foarte intensă. Se vând mult cereale, dar și animale – îndeosebi porci și vite, precum și diverse mărfuri trebuincioase în gospodării. În scurt timp, Hanul Hurez devine neîncăpător pentru negustori. Cei care nu mai prind loc în curtea hanului, își construiesc „bolți”, prăvălii din paiantă, dincolo de zidurile hanului. În astfel de prăvălioare se vinde marfă mai scumpă, de calitate, dar, din loc în loc, printre aceste construcții, se strecoară și tarabe volante. Istoricii spun că acolo se vindeau produse meșteșugărești de o calitate mai modestă. Ultima categorie de mărfuri erau însă produsele agricole, legume și zarzavaturi proaspete, cu care oamenii ieșeau de prin mahalale și le vindeau „de la sol”, așa cum se mai obișnuiește și acum să se mai vândă prin piețele din Craiova. Pe la anul 1860, zona devine extrem de aglomerată și se caută soluții, cerute chiar de către localnici, de a se decongestiona spațiul respectiv. În felul acesta, Piața Elca, de la Fântâna Purcarului, rămâne cam singura piață de legume și zarzavaturi.
SF-ul, realizabil cu 29.400 de lei de la bugetul local
Având în spate o istorie așa de bogată, care se leagă și de destinele unui alt han, Hanul Puțureanu în prăvăliile căruia și-a făcut ucenicia marele sculptor Constantin Brâncuși, autoritățile își propun să reabiliteze și această zonă veche a orașului. Primăria Craiova a scos la licitație, săptămâna trecută, serviciile de proiectare pentru o această lucrare. În doccumentație se precizează că scopul intervențiilor care se doresc să se facă acolo este „dorința recuperării unui spațiu urban degradat și integrarea acestuia în spațiul existent, ca o continuare, dar și ca o legătură pentru viitoarele lucrări de reabilitare aduacente (Hanul Hirez, Hanul Puțureanu și Fântâna Purcarului)”. În caietul de sarcini, municipalitatea craioveană explică, pe larg, și ce lucrări se au în vedere. În principal, este vorba de lucrări de infrastructură, inclusiv cele legate de utilități. Ca și în cazul Centrului Vechi, se dorește reabilitarea căilor pietonale, un accent mare fiind pus pe redarea aspectului de altădată. Va fi înlocuit cu totul iluminatul public, urmând ca zona să fie iluminată cu corpuri de iluminat de epocă și chiar un iluminat arhitectural al clădirilor valoroase. Pentru a se reda atmosfera de altădată, se va ține cont de anumite materiale și culori. Autoritățile au stabilit că toată documentația de proiectare pentru reabilitarea zonei Piața Veche trebuie să fie gata în 5 luni, timp în care firma care va câștiga licitația să asigure, pe lângă studiul de fezabilitate, și un studiu geotehnic și unul topografic.
