„Apă de mină”, un spectacol despre degradarea socială şi morală, va fi prezentat vineri la Craiova

0
168

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” vă invită vineri, 15 aprilie, ora 19.00, la spectacolul „Apă de mină” de Csaba Szekely – un proiect produs de Teatrul ACT şi Scena9, cu sprijinul UNITER. „Apă de mină” este a treia parte a „Trilogiei minelor”, în care dramaturgul mureşean de limbă maghiară Szekely Csaba abordează subiectul dramatic al stingerii satelor transilvănene pe fondul dispariţiei locurilor de muncă. Primele două piese ale trilogiei, „Flori de mină” şi „Beznă de mină”, s-au bucurat de un mare succes, date fiind umorul inteligent, cu replici acide şi luciditatea cu care abordează teme sensibile: tendinţa spre sinucidere a maghiarilor, corupţia şi mafia lemnului, relaţia dintre români şi maghiari, Biserica şi homosexualitatea, alcoolismul ca „sport” etnic. Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani, durează 90 de minute, iar un bilet costă 20 lei.

Montarea „Apă de mină” este parte dintr-un proiect coordonat de criticul de teatru Oana Stoica şi a avut premiera în iulie 2015. Din echipa spectacolului fac parte actorii Ioan Coman, Alexandru Potocean, Virginia Mirea, Alin Florea şi Irina Antonie. Scenografia este semnată de Vladimir Iuganu, traducerea îi aparţine lui Sandor Laszlo, iar muzica este realizată de Bobo Burlăcianu. Echipa îi mulţumeşte, totodată, lui Alexandru Dabija pentru sprijinul regizoral.

«Lumea „Apei de mină” este o lume unde mina e închisă, dar oamenii sunt şi mai închişi. Unde iubirea poate ajunge departe, dar universul se termină la satul vecin. Unde băutura e otrăvitoare şi poezia nu are rimă. Este o lume în care tragedia e la ordinea zilei şi fiecare încercare de a evada sau măcar de a găsi un sens în acest întuneric poate provoca un nou dezastru. Și totuşi merită să încerci». Csaba Szekely

Dramaturg mureşean de limbă maghiară Csaba Szekely a fost premiat de mai multe ori de Asociaţia Criticilor de Teatru din Ungaria pentru fiecare dintre piesele care alcătuiesc „Trilogia minelor”. Prima sa piesă (radiofonică), scrisă în limba engleză, „Do you like bananas, Comrades?”, a primit BBC Audio Drama Award şi Imison Award (premiu acordat de Socie­tatea Autorilor din Marea Britanie pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Csaba Szekely fiind primul scriitor nebritanic nominalizat la acest premiu). În România, i-au fost montate piesele „Flori de mină”, „Beznă de mină” şi „Vă plac bananele, tovarăşi?”, toate la Târgu Mureş, în limba maghiară. Proiectul „Apă de mină” de la Teatrul ACT din Bucureşti reprezintă debutul său în limba română. În aprilie 2015, piesa a câştigat concursul de tradu­ceri al reţelei europene Eurodram (la secţiunea Traduceri în limba română).

«Când Csaba Szekely a început să scrie „Trilogia minelor”, în 2010, teatrul românesc ignora satul ca posibilă temă de dezbatere. Dramaturgul mureşean a intuit potenţialul scenic al ruralităţii şi a avut luciditatea să scormonească în puroiul moral al satului României postcomuniste, într-o vreme în care mândria de agricultor sau miner, indusă tovărăşeşte în vechiul regim, dispăruse odată cu locurile de muncă, lăsând în urmă oameni sărăciţi, tot mai afundaţi în propria disperare, tot mai îndârjiţi de mizerie, măcinându-se singuri, în tăcere, cu inima tăbăcită de alcool şi suferinţă», se menţionează în prezentarea făcută de Teatrul ACT.

Lumea abrutizată a satului transilvănean, din care au fost excluse căile de evadare, este prezentată în nuanţe tari, cumplite. E doar un detaliu că sătenii sunt maghiari, căci ar fi putut fi la fel de bine etnici români. Un univers închis, lipsit de speranţă, în care domnesc deznădejdea şi palinca şi doar iluzia unei iubiri mai prelungeşte agonia. În „Apă de mină”, personajele sunt compuse din tuşe tari şi uşor de recunoscut: un preot în plină prăbuşire (jucat de Ioan Coman), fiul său adoptat, care îi este şi sclav sexual (Alexandru Potocean), menajera casei parohiale (Virginia Mirea), învăţătorul satului (Alin Florea) şi fiica acestuia (Irina Antonie).

Abordând teme distincte – rata mare a sinuciderilor în rândul populaţiei maghiare („Flori de mină”), conflictul româno-maghiar şi mafia lemnului din primăriile săteşti („Beznă de mină”), ipocrizia bisericii ca instituţie („Apă de mină”) – , „Trilogia minelor” scanează degradarea omului în condiţii-limită de supravieţuire materială şi disoluţia comunităţii rurale pe fondul sărăciei.