Ministerul Sănătăţii a publicat săptămâna aceasta, în dezbatere, primul capitol din noul proiect de lege a Sănătăţii. Departe de a oferi soluţii concrete la neajunsurile unui sistem sanitar bolnav, acesta stârneşte deja discuţii în contradictoriu. În opinia sindicaliştilor din Sănătate, principala problemă ce ar fi trebuit rezolvată, cea a subfinanţării spitalelor, nu beneficiază de o abordare îndeajuns de corectă încât să ofere soluţii pentru viitor.
Cadrele medicale doljene susţin că primul capitol din noua lege a Sănătăţii, aşa cum a fost publicat pentru dezbatere, nu ar putea aduce foarte multe modificări nici vizavi de desfăşurarea activităţii în unităţile sanitare, nici legat de finanţare. Deşi sindicaliştii aşteptau mai multe puncte în viitoarea legislaţie, care să stabilească cum vor fi gestionaţi banii în sistemul sanitar, capitolul „finanţare” este unul destul de sărac.
„Finanţarea nu diferă foarte mult de ce se întâmpla până acum. Spitalele publice prin definiţie sunt finanţate ca şi până acum. Diferenţa ar fi că funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Este foarte greu de îndeplinit această condiţie atât timp cât spitalele sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii. Nu ştim care este autonomia financiară. Orice unitate publică trebuie să avizeze bugetul la minister. Şi atunci unde este autonomia? Eu cred că, în continuare, sistemul de sănătate va rămâne subfinanţat”, a declarat Ion Cotojman, preşedinte al sindicatului Unimedical de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Cadrele medicale doresc o diferenţiere între serviciile publice şi cele private
Pe de altă parte, cadrele medicale de la Spitalul Judeţean din Craiova consideră că în noul proiect legislativ ar trebui să-şi facă loc şi o serie de articole care să permită o diferenţiere clară între sistemul privat al asigurărilor de sănătate şi cel naţional. Rezultatul ar fi o reducere considerabilă a consumului şi, implicit, a cheltuielilor în unităţile sanitare din ţară, pentru că pacientul va şti clar ce să aleagă în funcţie de sistemul de asigurări de sănătate pentru care a optat.
„În primul rând, această lege trebuie să aibă prevederi prin care sistemul privat al asigurărilor de sănătate să fie complementar sistemului naţional de asigurări de sănătate din România. Vrem o diferenţiere clară între privat şi stat. Sistemul privat să vină în ajutorul sistemului naţional de asigurări de sănătate. În acelaşi timp, şi medicii ar trebui să aleagă ori privat, ori stat. Mai ales că, în ultimii ani, foarte multe cadre medicale au ales să meargă în sistemul privat”, a mai spus liderul de sindicat.
Reorganizarea în fundaţii, principalul argument al autorităţilor
În schimb, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii consideră că noua lege va aduce o serie de modificări fundamentale. În primul rând, spitalele vor putea fi reorganizate ca fundaţii, unităţi nebugetare, non profit, de utilitate publică. Decizia reorganizării va aparţine actualului administrator al spitalului, care va deveni, astfel, membru fondator unic al fundaţiei. O altă noutate este aceea că în spitale va putea fi acordată asistenţă medicală în regim privat, la cererea pacienţilor, iar remunerarea medicilor şi a personalului medical se va realiza în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul activităţii, pe baza rezultatelor obţinute. Nu în ultimul rând, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au menţionat că vor putea fi încheiate o serie de parteneriate public-privat, în vederea dezvoltării capacităţii de asistenţă medicală şi a creşterii calităţii serviciilor medicale. Un obiectiv important rămâne clasificarea spitalelor prin excluderea criteriului teritorial şi definirea categoriei de spital în care se desfăşoară învăţământul medical.
