Guvernul Boc-Băsescu vrea să transforme România într-un stat absolutist

0
51

Propunerile şi modificările legislative ale Guvernului Boc nu fac altceva decât să bulverseze tot mai mult sistemul. Nimeni nu mai înţelege nimic din acest talmeş-balmeş creat în ultimii ani de guvernare pedelistă. După ce şi-au propus să treacă legea ca primarii să fie aleşi din primul tur, pentru a-şi conserva cumva puterea, portocalii vin acum cu propunerea de sporire a puterilor primarilor.

După şedinţa de Guvern de joi, 6 aprilie a.c., Emil Boc a informat că proiectul prin care se doreşte ca primarii să aibă puteri mai mari trebuie dezbătut în regim de urgenţă. „Legea întăreşte rolul primarilor şi se stabilesc clar prevederile care privesc patrimoniul”, a afirmat Boc. Vorbim de patru modificări la Legea 215/2001 şi Legea 393/2004 care se referă la validarea mandatelor consilierilor locali şi judeţeni, conducerea şedinţelor consiliilor locale şi judeţene, adoptarea hotărârilor în Consiliul Local şi cel Judeţean şi răspunderea autorităţilor locale în baza actelor administrative emise. Emil Boc îşi doreşte în primul rând să simplifice procedurile de ocupare a posturilor vacante de consilier local sau judeţean considerând că în multe unităţi administrativ-teritoriale sunt blocaje atunci când se vacantează un post, deoarece grupurile politice nu cad la o înţelegere, iar postul nu poate fi ocupat. Prin această modificare se consideră că alesul local are posibilitatea să-şi intre în atribuţiuni printr-o hotărâre judecătorească, într-un termen de cinci zile şi nu prin validarea sa de consilierii locali, cum era până acum.

Primarul să conducă şedinţele de Consiliu Local şi să aibă drept de vot

Potrivit proiectului, primarul va putea conduce de drept şedinţele de Consiliu Local, fără a avea însă drept de vot, conform declaraţiilor ministrului MAI. Pe această temă s-a discutat la reuniunea de la Băile Olăneşti a Asociaţiei Prefecţilor şi Subprefecţilor, la care a participat şi premierul Emil Boc. Numai că ministrul MAI a declarat ceva şi se pare că prefecţii prezenţi la întâlnire au înţeles cu totul altceva. De exemplu, prefectul de Timiş, Mircea Bacală, după reuniune a declarat că primarii vor prezida şedinţele de consiliu şi vor avea şi drept de vot. “Legea va suferi câteva modificări, întărindu- se puterea primarilor. Prin aceste modificări, aceştia vor putea conduceşedinţele de Consiliu Local şi vor avea drept de vot ca oricare consilier”, a susţinut prefectul Băcală. Declaraţiile contradictorii demonstrează că acest guvern şi reprezentanţii lor în teritoriu sunt incoerenţi şi au o problemă majoră de comunicare.

Responsabilitatea mai mare pentru consilierii locali

O altă modificare este aceea că primarul nu va răspunde individual privind legalitatea actelor semnate, ci în solidar cu cei care le vor consemna, pentru că este vizată şi responsabilitatea consilierii locali. În cazul în care se propune o hotărâre de Consiliu Local care nu este legală şi se apelează la instanţă, vor fi traşi la răspundere nu doar primarul, ci şi consilierii locali care au votat proiectul de hotărâre, cât şi funcţionarii care au întocmit respectivul document. Se doreşte şi uşurarea procedurii de adoptare a hotărârilor de Consiliul Local sau Judeţean. „Cu excepţia patrimoniului, unde avem nevoie de două treimi din votul consilierilor, celelalte hotărâri se adoptă cu jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi la şedinţă”, a explicat Igaş. Modificările vor intra în vigoare odată cu alegerile locale de anul viitor.

Principiul separării puterilor – baza statului constituţional modern

Separarea puterilor în stat este un model de guvernare a tuturor statelor democratice. Conform acestui principiu, puterea statului trebuie divizată în diferite compartimente cu puteri şi responsabilităţi separate şi independente. Cea mai normală separare a acestor puteri este cea tripartită, care se întâlneşte la majoritatea naţiunilor moderne, unde este vorba de puterea legislativă, judiciară şi executivă, cu menţiunea că aceste funcţii nu au voie să se afle în aceeaşi mână. Acest principiu a fost enunţat de John Locke şi mai ales de C. de Montesquieu în lupta împotriva statului absolutist, principiul acesta devenind baza statului constituţional modern. Prin separata transmitere a funcţiilor către parlament, guvern, administraţie, precum şi către judecători independenţi, puterea statală este ţinută în echilibru prin intermediul unor controale reciproce (echilibrul puterilor), apărând astfel pe cetăţeni de eventualele acţiuni despotice ale statului.

Talmeş-balmeş în primării

Până în prezent principiul separării puterilor se aplica şi la nivelul primăriilor. În timpul Guvernului Boc-Băsescu s-a observat o puternică tendinţă de transformare a României într-un stat absolutist. Sporirea puterilor primarilor se încadrează în aceeaşi strategie. Într-o primărie Consiliul Local este legislativul, iar primarul şi aparatul său constituie executivul care aplică hotărârile votate de consilierii locali, iar în caz de nerespectare a lor sunt aduse la îndeplinire pe cale coercitivă prin intermediul autorităţii judecătoreşti. Propunerea legislative a Guvernului Boc nu mai ţine cont de separarea puterilor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi va crea, aşa cum spuneam, un talmeş-balmeş în instituţia numită primărie.