Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, ieri, că nimeni nu va scăpa nepedepsit ca urmare a deciziei CCR privind interceptările, adăugând că ”acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările”.
”Nimeni din cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii. Ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut. Ce va fi de la decizie încolo este altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Urmărirea penală se va face de cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi n-am făcut nimic dezastruos în decizia aceasta. Am înlăturat de acolo 2-3 cuvinte – «şi alte organe specializate ale statului» pentru că nu se înţelegea nimic. Acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările”, a declarat Zegrean. ”Numai cel care în dosarul căruia s-a pronunţat decizia poate să facă revizuire sau cei care aveau deja invocată o excepţie de neconstituţionalitate, restul nu mai pot să facă”, a mai explicat el.
Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică susţinând că serviciul nu are atribuţii de cercetare penală.
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.
CSAT se reuneşte azi pentru a discuta implicaţiile deciziei CCR privind interceptările
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat astăzi o şedinţă de urgenţă a CSAT pentru a lua în discuţie implicaţiile deciziei CCR privind interceptările, a confirmat Administraţia Prezidenţială pentru Mediafax. Şeful statului va face declaraţii de presă la finalul reuniunii. Klaus Iohannis anunţase pe 3 martie că prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va avea loc în data de 15 martie, dar data a fost devansată.
Pe ordinea de zi ar mai putea figura chestiunea migraţiei, având în vedere participarea premierului Dacian Cioloş la reuniunea informală pe această temă de la Bruxelles, întâlnirea cu secretarul general al NATO şi vizita la Haga.
Zgonea, despre decizia CCR: Vom găsi o soluţie. Nu cred că există un impediment
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, privind decizia CCR, că Parlamentul va găsi soluţii pentru ca activitatea Parchetelor şi a DNA să fie în acord cu legea, afirmând că, după atentatele din 11 septembrie, cooperarea dintre justiţie şi servicii s-a intensificat. “Decizia CCR trebuie pusă în aplicare. Întotdeauna vom găsi soluţii astfel încât activitatea Parchetelor, a DNA, să fie cea stabilită prin deciziile legale. Nu cred că există un impediment. Cooperarea aceasta între serviciile de intelligence şi parchete există peste tot în lume, nu numai în România”, a spus Zgonea, adăugând că Legislativul, “cu calm şi răbdare”, va găsi o soluţie şi la această decizie a CCR.
Valeriu Zgonea a subliniat că după atentatele din SUA, din 11 septembrie, cooperarea dintre justiţie şi serviciile de intelligence a devenit “mult mai strânsă” peste tot în lume. “Cu această provocare care a venit după 11 septembrie toate statele au luat decizii de cooperare mult mai strânse între sistemul de justiţie şi sistemul de intelligence. Acest lucru generează securitate într-o societate, iar dacă vă uitaţi la mediul în care România se află veţi vedea că România este o oază de securitate, fapt recunoscut de toate celelalte state care participă atât la structura euroatlantică, cât şi la cea europeană. Suntem un pilon de securitate, cea mai sigură ţară din această zonă, iar modelele pe care le-am aplicat au fost cele care au generat stabilitate, toleranţă ridicată, respect”, a susţinut Zgonea.
