Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental, alături de asigurarea stabilităţii preţurilor, menţinerea stabilităţii financiare a sectorului bancar. Acest al doilea obiectiv se realizează prin activităţile de supraveghere microprudenţială la nivelul fiecărei bănci, de reglementare prudenţială şi de supraveghere macroprudenţială realizate la nivelul întregului sistem bancar.
Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu consideră că evoluţiile economice interne şi externe, precum şi propunerea unor legi noi pot aduce atingere stabilităţii financiare, în general, şi sectorului bancar, în special. „Când constată asemenea evoluţii riscante, precum şi la solicitarea instituţiilor abilitate ale statului, Banca Naională a României are competenţa şi obligaţia de a informa Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul şi alte autorităţi. România a dobândit încă din anul 2003 statutul de economie de piaţă funcţională….”, a spus reprezentantul BNR.
„Se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetăţenii”
Florin Georgescu a analizat în detaliu conţinutul proiectului Legii dării în plată, prin prisma principiilor menţionate anterior, şi a considerat că, date fiind efectele majore ale crizei financiare internaţionale în România, îndeosebi pentru cetăţenii cu venituri modeste şi, concomitent,îndatoraţi la instituţii de credit pentru procurarea locuinţei, decidenţii politici pot opta pentru susţinerea acestei iniţiative legislative, însă cu o serie de modificări. „Amendamentele se impun pentru a asigura claritate şi funcţionalitate legii, a evita birocraţia. Totodată, se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetăţenii cu credite pentru locuinţe, a căror situaţie financiară a fost sever afectată de criză şi care nu mai pot plăti ratele la bănci, excluzându-i pe cei care, din motive subiective, nu mai vor să plătească datoriile la bănci. Forma finală a legii trebuie să asigure menţinerea stabilităţii financiare în România. Pentru a se înţelege exact şi a se evita confuziile în privinţa Legii dării în plată se impune menţionat, de la bun început, că actul normativ nu reprezintă o lege economică, aşa cum afirmă unii dintre susţinătorii iniţiativei. Există o diferenţă fundamentală, de esenţă între legile economice şi legile juridice”, susţine prim-viceguvernatorul BNR într-o opinie postată pe site-ul BNR.
„Printr-o lege specială ca aceea a dării în plată se poate reechilibra un contract”
Legea dării în plată este o lege juridică cu un pronunţat caracter social, încadrându-se în domeniul economico-financiar. Florin Georgescu mai susţine în opinia sa că aprobarea unei asemenea legi ar dovedi voinţa subiectivă a factorului politic de a introduce o derogare de la prevederile Codului Civil, care stabileşte în mod ferm relaţiile civile şi comerciale dintre persoanele fizice şi juridice. „Codul Civil este legea care transpune în legislaţia curentă dreptul constituţional de proprietate, care are ca o componentă importantă dreptul de creanţă. Printr-o lege specială, cum este cea a dării în plată, nu se poate aduce atingere dreptului de proprietate, statuat prin art. 44 din Constituţia României, nici principiului libertăţii contractuale şi nici celui care reglementează contractul drept „legea părţilor”. Printr-o lege specială ca aceea a dării în plată se poate reechilibra un contract,în condiţiile în care executarea acestuia a devenit excesiv de oneroasă pentru debitor, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi degradarea stării materiale a acestuia, care poate justifica asigurarea unei protecţii suplimentare a debitorului. Dar această recalibrare a contractului trebuie să respecte garanţiile constituţionale atât ale creditorului, câtţi ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de voinţă al părţilor”.
- În urmă cu câteva zile, Senatul României a aprobat amendamentul privind plafonul de credit la nivelul a 150.000 de euro, având ca garanţie ipoteca asupra unui bun imobil cu destinaţia de locuinţă.
