Alegerea Papei: Angelo Scola, un italian favorit în faţa străinilor

0
280
Angelo Scola

Fost Patriarh al Veneţiei, Angelo Scola este actualmente Arhiepiscop de Milano, cel mai mare arhiepiscop al lumii, cu 107 parohii. Cinci dintre predecesorii săi în aceste funcţii au devenit papă în cursul secolului XX. Se poate spune că acest domn strălucit al Bisericii este un prezendent serios la succesiunea lui Benedict al XVI-lea. Angelo Scola este născut într-o familie săracă, pe malul lacului Lario, la nord de Milano, în 1941. Tatăl său, camionagiu, a fost socialist şi doar un pic credincios, spre deosebire de mama sa, extrem de credincioasă. Angelo a fost un copil introvertit, dar excelent dotat cu o memorie prodigioasă. La sfârşitul adolescenţei, el a avut o pasiune amoroasă cu o tânără extrem de frumoasă, dar care s-a dedicat lui Dumnezeu, devenind stareţă la o mănăstire. La 29 de ani, Angelo Scola a devenit preot şi opţiunea se datorează întâlnirii cu Don Giussani, carismaticul fondator al măşcării ecleziale Comuniune şi Eliberare. Această mişcare îşi propunea să aducă tinerii mai aproape de Biserică, în scurt timp intrând sub influenţa antreprenorilor din nordul peninsulei, angajându-se alături de Berlusconi. În anii 80, Scola predă lecţii de filosofie şi etică lui Il Cavaliere. Chiar şi astăzi, continuă să fie suporter al lui AC Milan, dar distanţat de Silvio Berlusconi. La 50 de ani este Patriarh de Veneţia şi la 61 de ani Arhiepiscop de Milano. La Veneţia, unde dobândeşte o dimensiune internaţională, crează Fundaţia Oasis, important forum de întâlnire între creştinism şi islam. Precum Cardinalul Quellet, un alt papabil, participă la revista de teologie „Communio”, fondată de Joseph Ratzinger (fostul papă Benedict al XVI-lea). Pentru presa italiană, Angelo Scola este omul pe care Ratzinger îl dorea succesor. La Milano, unde le-a succedat lui Dionigi Tettamanzi şi Carlo Maria Martini, şefii filialei de catolicism social, conservatorismul său a şocat. Pe chestiunea pedofiliei, Scola l-a apărat pe Benedict al XVI-lea, considerând „umilire injustă” reproşurile făcute fostului papă. El a fost primul care a afirmat anul trecut că ar trebui „purificată” Biserica. Angelo Scola este autoritar şi rece. Are o dimensiune intelectuală şi teologică unanim recunoscută şi pe deasupra estze continuator al liniei lui Benedict al XVI-lea, mulţi dintre colegii lui considerându-l capabil de reforme radicale, aşteptate de biserica universală. Intră în conclav ca un mare favorit, considerat ca „reformator” în faţa conservatorilor din aparatul Vaticanului. Numeroşi cardinali germani din Europa de Est şi americani îl susţin. El ar putea conta pe un număr de 40 de voci din cele 115 la primul tur de scrutin. Conclavul care îl va alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, după demisia istorică a acestuia, se va deschide marţi după-amiază, a anunţat Vaticanul vineri, în a cincea zi a reuniunii preparatorie secretă a cardinalilor. Înainte de a demisiona, la 28 februarie, Benedict al XVI-lea a emis un decret („Motu Proprio”) autorizând cardinalii să „anticipeze conclavul” în raport cu perioada obişnuită, de 15 zile, începând cu momentul în care tronul Sfântului Petru este gol. Până în prezent, 100 de cardinali electori şi nonelectori au vorbit la reuniunile pre-conclav, abordând subiecte dintre cele mai diferite, de la rolul femeilor în biserică, dialogul interreligios, probleme de bioetică, până la teme despre evanghelizare şi ecumenism. Scandalul Vatileaks, al scurgerii de documente secrete pe timpul lui Benedict al XVI-lea a cântărit foarte mult în atmosfera congregaţiei, cardinalii non-rezidenţi la Roma solicitând informaţii suplimentare asupra unei afaceri care a relevat opacitate financiară şi sumbre lupte pentru putere la Vatican. Potrivit ziarului „La Reppubblica”, cardinalul Arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, adună cele mai multe voci, dar are nevoie de 77 (2/3) pentru a fi ales. Printre numeroşii cardinali străini care îl susţin este şi cardinalul de Viena, Christoph Schonborg, şi o mulţime de prelaţi americani. Acelaşi scenariu îl împărtăşeşte şi „Corriere della Sera”, dar nimic nu este sigur şi cei 115 electori vor conveni prin consens asupra viitorului papă. Pregătirile sunt intensificate la Vatican, prin instalarea unui cămin, pe unde se va scurge fumul alb după atingerea celor 2/3 din voturile necesare alegerii.