Pianista Mirabela Dina revine la Craiova de pe marile scene ale lumii

0
132

Concertul simfonic din această seară, ora 19.00, al Filarmonicii „Oltenia” o readuce în faţa publicului pe pianista Mirabela Dina, craioveancă de origine, în prezent cadru didactic universitar la Hochschule für Musik din Köln. În acompaniamentul Orchestrei Simfonice a instituţiei, condusă de dirijorul Marius Hristescu, interpretează Concertul nr. 1 în Do minor pentru pian, op. 35, de Dmitri Şostakovici (solo trompetă: Dorin Măciucă). De asemenea, astă-seară mai puteţi audia două creaţii ale compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart: Uvertura operei „Die Zauberflöte” („Flautul fermecat”), K. 620, şi Simfonia nr. 35 în Re major, K. 385, „Haffner”.  Biletele se găsesc la Agenţia Filarmonicii, la preţul de 15 lei (8 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari).

Marius Hristescu

Marius Hristescu s-a născut la 29 septembrie 1975, la Craiova, şi a urmat cursurile Universităţii de Muzică din Bucureşti, studiind, în paralel, la trei secţii: compoziţie, dirijat cor academic şi dirijat orchestră. În 2000, a absolvit cursul de studii aprofundate (master) în Stil şi Limbaj Compoziţional, în 2002 a obţinut o bursă de studii la Accademia Marciana din Veneţia, în 2005 – o bursă de cercetare muzicologică la Roma şi a frecventat numeroase master-class-uri de artă dirijorală.

Profesor titular la Catedra de teorie-orchestră a Liceului de Artă „Marin Sorescu” (1999-2001), maestru de cor al Coralei Academice a Filarmonicii „Oltenia” (2001), dirijor al Corului de cameră „Da Capo” din Bucureşti (2001-2004), dirijor al Teatrului Liric „Elena Teodorini” din Craiova (2001-2009), Marius Hristescu este o prezenţă constantă pe scenele principalelor instituţii de cultură din ţară, în dubla ipostază de dirijor şi orchestrator. Din iunie 2007 deţine statutul de prim-dirijor al Filarmonicii „Muntenia” din Târgovişte, din 2009 – director artistic al Filarmonicii „Oltenia” şi profesor asociat la Departamentul de Muzică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova.

Mirabela Dina

Născută la Craiova, în 1976, Mirabela Dina a beneficiat, de la vârsta de 6 ani, pe întreg parcursul educaţional, de îndrumarea profesională a renumitelor profesoare Ioana Minei şi Ana Pitiş de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. La 8 ani, când a câştigat Premiul I la prestigiosul Concurs Internaţional pentru Tineri Pianişti (Concorso Internazionale per Giovani Pianisti) – Stresa/Italia, s-a făcut imediat remarcată în lumea muzicală.

După 1989, tinerei pianiste i s-au oferit numeroase oportunităţi de afirmare, fiind invitată să concerteze în Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia şi SUA, consolidându-şi, astfel, o binemeritată reputaţie internaţională. După Bacalaureat, susţinut la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti (promoţia 1995), a început studiul la Hochschule für Musik din Köln, la clasa profesoarei Karin Merle. A avut numeroase recitaluri şi participări la festivaluri internaţionale de marcă, obţinând importante premii. Ca profesor, Mirabela Dina susţine cursuri de măiestrie artistică în Buenos Aires, La Plata (Argentina), Bucureşti, Craiova şi a fost deseori invitată să facă parte din juriul Concursului „Jugend musiziert” din Germania. Din 2007 este cadru didactic la Hochschule für Musik din Köln.

  • În 1791, ultimul an al vieţii sale, Mozart finalizează una dintre cele mai originale capodopere ale genului liric, feeria muzicală „Flautul fermecat” („Die Zauberflöte”). Spre deosebire de celelalte opere, care din punctul de vedere al formei sunt apropiate operei italiene, expresia „Flautului fermecat” se apropie mai degrabă de un mister dramatic. Libretul, semnat de Emmanuel Schikaneder, se inspiră dintr-o legendă populară publicată de Wieland cu câţiva ani mai înainte. Mozart şi-a intitulat lucrarea „operă germană” şi, într-adevăr, aceasta a deschis drumul operei naţionale. Premiera a avut loc la Viena, la Burgtheater, pe 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicală a compozitorului. Ideea principală ce se desprinde din această splendidă creaţie este aceea a victoriei curajului, înţelepciunii şi iubirii împotriva forţelor ostile.
  • Simfonia nr. 35 în Re major, K. 385, „Haffner” datează din anul 1782 şi poartă numele primarului oraşului Salzburg, căruia, cu ani în urmă, Mozart îi mai dedicase o serenadă şi un marş. Lucrarea constituie una dintre puţinele excepţii, deoarece simfoniile, spre deosebire de celelalte genuri, nu au fost în genere dedicate sau comandate de persoane particulare sau oficiale, ci au fost compuse cu destinaţia de a fi prezentate în cadrul „academiilor”: concerte cu abonament, prin subscripţie, adresate unui public dispus să plătească.
  • Concertul nr. 1 în Do minor pentru pian, trompetă şi orchestră de coarde, op. 35 a fost creat de Şostakovici în 1933 şi audiat pentru prima oară la 15 octombrie în acelaşi an, la Leningrad (compozitorul interpretând partitura solistică). Lucrarea este impregnată de umor caustic şi o anumită expresivitate „de oţel”, atribute ce i-au conferit imensa popularitate de care se bucură şi astăzi. Compozitorul însuşi fiind apreciat şi ca un excelent pianist, a interpretat de nenumărate ori partitura solistică a lucrării, până când o persoană ce făcea parte din comitetul de organizare a Uniunii Compozitorilor Sovietici din Leningrad l-a prevenit că „ar trebui să cânte şi alte lucrări, nu doar pe cele proprii”.