Abandonul şcolar este o realitate, din păcate cruntă, dar pentru reducerea acestuia trebuie găsite soluţii. Unele sunt în desfăşurare, altele sunt preconizate. Vineri, 9 februarie, la Colegiul Naţional Militar “Tudor Vladimirescu” din Craiova, a avut loc o dezbatere în acest sens, cea de-a X-a, din cadrul Proiectului “Pactul pentru Tineri”, aflat la cea de-a a II- a ediţie. Am prezentat , pe scurt, problemele expuse, promiţănd că revenim. Ceea şi facem. Din cele prezentate şi discutate, a răzbătut , ca o concluzie, faptul că este nevoie de un efort comun din partea tuturor părţilor implicate – autorităţi publice locale, centrale, mediul de afaceri , familie, etc. – pentru reducerea fenomenului. Craiova şi judeţul Dolj fac parte din proiect, iar, până acum, ambele sunt date ca exemple de bune practici în ceea ce priveşte deziteratul.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a organizat, la Colegiul Național Militar ”Tudor Vladimirescu” din Craiova, a X-a dezbatere publică din cadrul programului național pentru reducerea abandonului școlar „Pactul Pentru Tineri”- ediția a II-a, în parteneriat cu ministerele de linie – Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și UNICEF, cu susținerea sponsorului principal, OMV Petrom. Abandonul şcolar este o realitate, care ţine de mai mulţi factori, iar prevenirea lui trebuie să constituie o prioritate, realizarea obiectivului neputând fi făcută decât printr-o colaborare între instituţiile statului, autorităţile publice locale, mediul de afaceri, familie. Aula instituţiei de învăţământ a fost plină, participând atât cadre didactice, cât şi elevi care au luat pulsul dezbaterilor. Problema este destul de gravă, iar discuţiile s-au purtat pe segmentul reducerii, eradicarea părând imposibil de realizat, a acestui fenomen.
Soluţiile trebuie particularizate, de la o zonă la alta
Conform datelor Eurostat, România se află pe un nedorit loc I, în ceea ce priveşte rata abandonului şcolar şi al mamelor minore, în Uniunea Europeană. Astfel, după cum se arată în statisticile prezentate, în 2022 coeficientul de abandon şcolar, în ţara noastră, era de 16%, faţă de media de 10% în UE. De asemenea, Institutul Naţional de Statistică avea, în portofoliu, cca 160.000 de mame minore. “Cei mai expuşi abandonului şcolar provin din mediile defavorizate social şi economic, 23% provenind din mediul rural. După prima ediţie a “Pactului pentru Tineri”. În 2023 s-a înregistrat o scădere cu 33% a ratei abandonului şcolar. Fenomenul trebuie tratat cu seriozitate, cu mintea şi cu sufletul. În urmă cu doi ani am lansat acest proiect, pentru a se crea o strategie, ponind de la cauze, trecând prin efecte şi să ajungem la găsirea unor soluţii. Cred că este necesar de a fi identificate strategii individuale, dacă se poate spune aşa, deoarece fiecare zonă are particularitate sa. educaţia nu trebuie să aibă culoare politică” – a precizat Cristina Chiriac, preşedinte al CONAF.
Mai puţine vorbe …
La dezbaterea amintită au fost prezenţi înalţi reprezentanţi ai mediului politic. “Mă simt acasă de două ori. Prima că sunt craiovean, a doua pentru că revin în învăţământ, în mijlocul celor din care privin, chiar dacă sunt , acum, în segmentul universitar. Educaţia este , de multe ori, ignorată, dar, dacă vrem o Românie performantă, trebuie să o susţinem. Motivele abandonului şcolar sunt multiple. Poate nu vorbesc academic, dar vreau să vă spun ceva: “mi s-a luat de sintagmele strategie – reformă”, trebuie stabilite priorităţile”, a precizat Mihai Ghigiu, şeful Cancelariei prim – ministrului României. Prezentă la dezbateri, Monica Anisie, fost ministru al Educaţiei, în prezent preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Senatul României, a precizat, mergând pe declaraţia lui Mihai Ghigiu : “Urăsc sintagma “plan de acţiune”. Trebuie puse în practică adevărate proiecte, iar “Pactul pentru Tineri” este unul dintre ele. Copiii reprezintă viitorul şe trebuie să avem grijă. Este necesar să se meargă în teritoriu, să se poarte un dialog cu oamenii şi să fie găsiţi specialişti”.
Cum este în Dolj
În acest moment, în Dolj şi Craiova, situaţia este destul de bună. “Craiova a fost dat exemplu de bune practici, începând din 2017, la Comisia EuropeanăAm redus foarte mult abandonul şcolar. În comunitatea romă, am investit foarte mult, . Printr-un proiect european, , cu sustenabilitate de 10 ani, 300 de copii din etnie sunt atraşi la şcoală. Am oferit mamelor minore o sumă de bani, pentru a se reîntoarce la studii”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, primar al municipiului Craiova, La rândul său, Venera Maria Popescu, subprefect al judeţului Dolj, a menţionat: “În Dolj sunt în derulare mai multe programe, inclusiv cel “Masă sănătoasă” pentru elevi. Pentru diminuarea abandonului şcolar cred că este necesar un mai mare respect între noi, este nevoie de o schimbare, iar aceast nu poate veni decât de la fiecare. Ar trebui revenit la învăţământul de masă, prin subiecte accesibile tuturor copiilor, poate şi asta fiind o cauză a abndonului şcolar”. Prof. dr. Daniel Alexandru Ion , inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, a precizat : “Abandonul şcolar este o realitate, care are cauze diverse, de la sărăcie până la consumul de droguri. Nu există soluţii generale pentru diminuare, ca să nu spun de eradicare. În fiecare localitate din ţară trebuie aplicate metode specifice zonei. În Dolj, prin două programe proprii, aproape 1.000 de tineri, care nu finalizaseră cursurile, şi-au reluat studiile, prin accesare unor fonduri europene, reuşiind să integrăm foarte mulţi dintre ei pe Piaţa muncii”.
În Dolj, 60 de mame minore, readuse la studii
“Miercuri, am organizat cea mai mare activitate de consiliere în care toți profesorii consilieri școlari și logopezi, la ora 11:00 au intrat la o clasă sau au strâns copiii într-un amfiteatru și au ținut o activitate. Am făcut și eu lucrul acesta și l-am prezentat un material: Tentații în adolescență, o perioadă în care tânărul este în căutare de sine. Erau enumerate 10 cele mai importante pe care le-am considerat eu și când am ajuns la începerea vieții sexuale și mame minore, o fată erau clasa XII-a, îmi zice: <Da, doamnă, știm și se dau și bani pentru cele care rămân însărcinate. Mie mi se pare că în felul ăsta îl încurajăm>… și mi-a dat de gândit. Poate ne dă tuturor de gândit“, a spus directorul CJRAE (Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţionale) Dolj, Mariana Pădureanu, în cadrul dezbaterilor de la Colegiul Naţional Militar “Tudor Vladimirescu” din Craiova . Prezent la întâlnire, Secretarul de Stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu , are altă percepţie: “În ianuarie în România erau 857 de aceste burse, 60 dintre ele sunt in judetul Dolj, asta înseamnă că ați reușit să convingeți (mesaj transmis directorului CJRAE Dolj – n.r.) niște fete să vină la școală, să participe şi să rămână acolo şi să continue educația. E un succes. Dacă cineva se uită cu mai puțină bunăvoință ar spune: Sunt atâtea mame minore în Dolj! Nu, sunt atâtea mame pe care dumneavoastră le-ați adus la școală. Pe locul trei în România”. În noiembrie 2023, în Dolj, erau 34 de burse acordate mamelor minore, 9 de excelenţă olimpică I; 89 de excelenţă olimpică II; 14.553 de merit; 22.049 – sociale; 1.867 – tehnologice. Bursa pentru mame minore a fost introdusă în anul școlar 2023-2024, prin noua lege a Educației, și este în valoare de 700 de lei/lună pentru “susținera participării la educație, a prevenirii abandonului și a nereușitei școlare”.
