Preşedintele american, Barack Obama, a lăsat luni, în discuţiile cu cancelarul german, Angela Merkel, la Casa Albă, „deschisă poarta” livrării de arme Ucrainei, pentru a se apăra în faţa separatiştilor proruşi, cu numai două zile înainte de un summit crucial pentru pacea Europei, „al ultimei şanse”, sub egida Germaniei şi Franţei, găzduit astăzi de capitala Belarusului. Simultan, Uniunea Europeană a amânat punerea în aplicare a noi sancţiuni contra Rusiei, oferind astfel o şansă summitului de la Minsk, în speranţa găsirii unei soluţii la conflictul ucrainean, care a făcut peste 5.000 de morţi. Pentru ajutorarea forţelor ucrainene, livrarea „de arme defensive este o opţiune avută în vedere. Dar încă n-a fost luată o decizie”, a menţionat preşedintele Obama, în cursul conferinţei de presă cu Angela Merkel, după o săptămână de dezbatere publică, la Washington, pe oportunitatea furnizării de „arme defensive letale” Kievului. Berlinul şi Parisul sunt ostile unui asemenea gest. Angela Merkel nu şi-a ascuns îngrijorarea faţă de pericolul care ameninţă „pacea în Europa” în anul celei de-a 70-a aniversări de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial pe bătrânul continent. „Pentru cei care trăiesc în Europa eu pot să spun că dacă vom renunţa la principiul integrităţii teritoriale, noi nu vom fi în măsură să menţinem ordinea şi pacea în Europa”, a spus liderul german. Angela Merkel şi Francois Hollande, deopotrivă implicaţi în găsirea unei soluţii diplomatice între Ucraina şi Rusia, au prezentat iniţiativa lor de pace preşedinţilor ucrainean, Petro Poroşenko, şi rus, Vladimir Putin. Europenii şi americanii au însă păreri diferite cu privire la atitudinea ce trebuie avută faţă de Rusia, preşedintele Obama asigurând că va continua să încurajeze „o reglementare diplomatică a conflictului”. Dar liderul primei puteri mondiale a prevenit Moscova că nu poate „redesena” frontierele Europei prin forţa armelor. De mai multă vreme, Occidentul acuză Rusia de înarmarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, de trimiterea de arme şi materiale, ceea ce Moscova neagă. Un punct crucial al planului de pace european este controlul frontierei ucraineano-ruse în teritoriul aflat în mâinile rebelilor. „Controlul frontierelor trebuie realizat de OSCE. Aceasta este propunerea noastră şi a OSCE, dar Rusia o blochează”, a declarat, luni, Olexi Makeev, un reprezentant al diplomaţiei ucrainene. Planul de pace, necunoscut în totalitatea sa, face trimitere la aplicarea acordului de pace convenit în septembrie la Minsk, el prevăzând o largă autonomie a regiunilor controlate de rebeli. Menţinându-se actuala linie de front, este prevăzută o zonă demilitarizată de 50-70 km în adâncime. Kievul consideră inacceptabilă actuala linie de front, opinând că separatiştii ocupă 500 km pătraţi suplimentar faţă de luna septembrie 2014. O altă chestiune litigioasă o constituie „statutul teritoriilor” controlate de separatişti. Moscova insistă pe constituirea unei federaţii, idee evocată de mai multe capitale europene. Ucraina denunţă o asemenea abordare, considerând-o o tentativă a Kremlinului de a-şi asigura dreptul de veto asupra deciziilor Kievului. Pe de altă parte, summitul de la Minsk este în continuare incert, potrivit şefului diplomaţiei germane, Franck Walter Steinmeier. Pentru a lăsa o marjă eforturilor diplomatice, UE a amânat pentru 16 februarie intrarea în vigoare a noilor sancţiuni decise după bombardamentul din ianuarie al rebelilor proruşi asupra oraşului Mariupol. Vladimir Putin este văzut ca un „tiran” de la mijlocul secolului XX, prin trimiterea de trupe dincolo de frontiera internaţională şi ocupând teritoriul unei alte ţări de către ministrul britanic al Afacerilor Externe, Philip Hammond, dar cu toate acestea, „pentru moment”, Marea Britanie nu încurajează livrarea de arme Ucrainei. Este un punct de vedere care ar putea evolua.
