Cum vor completa persoanele fizice declaraţia privind stabilirea impozitului pe clădiri?

0
158

La finele anului trecut, în Monitorul Oficial au fost publicate formularele pentru stabilirea impozitului pe clădiri, declaraţii de impunere ce trebuie depuse la direcţiile de specialitate ale primăriilor. Aşa cum bine se ştie, orice persoană care are în proprietate o clădire situată pe teritoriul României datorează anual un impozit, care se achită în contul bugetului local, al localităţii în care este amplasată respectiva clădire. În acest an, cei care deţin un imobil şi desfăşoară activităţi economice trebuie să depună această declaraţie nu mai târziu de 31 martie.

Dacă până la finalul anului 2015, în baza prevederilor vechiului Cod fiscal, persoanele fizice datorau aceleaşi impozite, indiferent de scopul în care era utilizat imobilul, din 2016 lucrurile vor sta complet diferit. Astfel, de la 1 ianuarie, atunci când prevederile noului Cod fiscal au început să îşi producă efectele, impozitul pe locuinţe se va calcula în funcţie de destinaţia acesteia (rezidenţială sau nerezidenţială), şi nu în funcţie de calitatea persoanei care deţine clădirea: fizică sau juridică. Codul fiscal stabileşte că impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Contribuabilii persoane fizice vor selecta tipul de clădire

Pe 29 decembrie 2015, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 972, a fost publicat Ordinul MDRAP nr. 2069/2015 privind aprobarea unui formular tipizat pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale, desfăşurată de către organele fiscale locale, privind Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, act normativ care aprobă practic modelul formularului ce trebuie completat şi depus în 2016 de persoanele fizice ce deţin o clădire şi o utilizează în scopuri nerezidenţiale (economice) sau persoanele care dobândesc sau construiesc o clădire în cursul anului. Un astfel de formular tipizat va fi identificat, potrivit documentului amintit, cu următoarele elemente: “Model 2016”, grupa de litere “ITL” (însemnând Impozite şi Taxe Locale) şi cifrele “001”. Concret, într-o primă fază, contribuabilii persoane fizice vor selecta tipul de clădire pentru care datorează impozit la bugetul de stat, bifând una dintre următoarele variante: clădire rezidenţială, nerezidenţială sau clădire cu destinaţie mixtă. Practic, persoanele fizice îşi vor asuma prin această alegere desfăşurarea unei activităţi economice în respectiva locuinţă, şi spaţiul destinat respectivei afaceri.

Proprietarul poate fi reprezentat în relaţia cu direcţiile de taxe de un împuternicit

Mai departe, în prima secţiune a declaraţiei amintite, persoanele fizice vor completa datele de identificare: nume, prenume, cod numeric personal, număr de telefon, adresa de postă electronică sau adresa de corespondenţă, dacă aceasta diferă. De asemenea, contribuabilii vor alege dacă doresc ca actele administrativ-fiscale să le fie comunicate exclusiv la adresa de poştă electronică. De asemenea, este important să precizăm că proprietarul persoană fizică a unei locuinţe poate fi reprezentat în relaţia cu direcţiile de taxe şi impozite locale de un împuternicit. În mod similar, acesta va completa declaraţia cu datele sale de identificare. Împuternicirea nu este transmisibilă şi încetează la data revocării de către contribuabil ori în momentul decesului acestuia. Modelul formularul este prevăzut pentru maximum trei coproprietari ai unei locuinţe. Dacă numărul acestora este mai mare, se va completa o nouă declaraţie. Dacă este cazul, contribuabilul va completa, în secţiunea III a formularului, adresa de rezidenţă într-un alt stat decât România.

Formularul trebuie depus la organul fiscal local

În continuare, persoanele fizice trebuie să furnizeze datele clădirii necesare stabilirii impozitului aferent. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale, adică cele cu destinaţie de locuinţă, cetăţenii vor completa, într-un tabel, date referitoare la condiţiile de dotare cu instalaţii de apă, canalizare şi electrice, atât pentru clădiri, cât şi pentru construcţii anexe sau construcţii la subsol, demisol sau mansardă, după caz. Persoanele fizice care nu desfăşoară activităţi economice, au obligaţia depunerii declaraţiei atunci când dobândesc sau construiesc o clădire pe parcursul anului. Formularul trebuie depus la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, urmând ca proprietarul să datoreze impozitul pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. Mai departe, contribuabilii vor specifica suprafaţa utilă, în metri pătraţi, precum şi suprafaţa construită desfăşurată a respectivei clădiri (tot în metri pătraţi).

Clădirea în scop nerezidenţial – activitate economică

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, acestea din urmă vor completa următoarele date: adresa completă a clădirii, anul construirii, suprafaţa utilă a clădirii, precum şi suprafaţa construită desfăşurată (în metri pătraţi), valoarea clădirii  (rezultată dint-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă), valoarea finală, în lei, a lucrărilor de construcţii (pentru clădirile nou-construite, în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă) sau valoarea, în lei, din actul de proprietate (în cazul clădirilor dobândite în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă). În cazul în care contribuabilul persoană fizică nu deţine informaţiile necesare completării câmpurilor destinate clădirii nerezidenţiale, va completa informaţiile menţionate în secţiunea aferentă clădirilor rezidenţiale şi va menţiona, în scris, faptul că utilizează clădirea în scop nerezidenţial (activitate economică). Dacă o clădire este utilizată în scop mixt (rezidenţial şi nerezidenţial), iar suprafeţele pot fi delimitate, atunci se vor completa, în mod corespunzător, atât punctul destinat clădirilor rezidenţiale, cât şi cel rezervat clădirilor nerezidenţiale.

Cu sediu, dar fără activitate – cote cuprinse între 0,08% şi 0,2%

Potrivit Codului fiscal, atunci când se cunosc suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeţei folosite în scop rezidenţial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeţei folosite în scop nerezidenţial, calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal. În cazul în care clădirea este utilizată în scop mixt (rezidenţial şi nerezidenţial), iar suprafeţele nu pot fi delimitate, atunci contribuabilul va bifa situaţia în care se află, după cum urmează: La adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfăşoară nici o activitate economică.  În acest caz, contribuabilul completează punctul destinat clădirilor rezidenţiale şi consemnează acest fapt în scris, pe propria răspundere, într-un chenar special prevăzut în cuprinsul formularului. Cu alte cuvinte, o persoană fizică ce are sediul social acasă, dar nu desfăşoară niciun fel de activitate economică, va plăti impozitul stabilit pentru clădiri rezidenţiale (cote cuprinse între 0,08% şi 0,2%). Dacă la adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic care desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt în sarcina operatorului economic, contribuabilul va completa câmpul rezervat clădirilor nerezidenţiale (cote cuprinse între 0,2% şi 1,3%, în funcţie de deciziile consiliului local).