Cotidianul american „New York Times” a readus în discuţie chestiunea Guantanamo, în apropierea împlinirii a 10 ani de la deschiderea închisorii, la 11 ianuarie 2002, publicând mărturiile a doi prizonieri. Lakhdar Boumediene, fost angajat al crucii Roşii din Sarajevo, vorbeşte despre coşmarul său la Guantanamo, insinuând că este victima unui curat abuz. A făcut greva foamei multă vreme, fiind alimentat cu un tub introdus în gât timp de doi ani. O altă mărturie este cea a lui Murat Kurnaz, fiul unor imigranţi turci din Germania, care a plecat în Pakistan la vârsta de 19 ani, unde a fost prins post 11 septembrie 2001 şi predat forţelor americane, crede el, în schimbul a 3.000 de dolari. Guantanamo nu stârneşte interesul americanilor. De altfel ştirile răzbat greu şi a trecut un an de la ultima eliberare. Numai morţii părăsesc Guantanamo. Anul trecut, în luna mai, un afgan de 37 de ani a fost găsit spânzurat. În februarie, un alt afgan, de 48 de ani, a sucombat, în urma unui atac de cord. Sunt, încă, 171 de deţinuţi la Guantanamo, supravegheaţi de 1.850 de soldaţi şi civili americani. Costul anual al unui deţinut este de 800.000 de dolari. Din cei 171 de deţinuţi, 46 sunt clasaţi în categoria „detenţie nelimitată”. Doar două procese sunt în curs, în timp ce şase condamnări au fost pronunţate, patru deţinuţi pledând vinovat pentru obţinerea reducerii pedepsei. Patru deţinuţi sunt în celule individuale, printre care sudanezul Ibrahim al-Qosi şi un fost văr al lui bin Laden. Guantanamo a fost deschisă pe mandatul lui George W. Bush. Barack Obama a dat un decret pentru închiderea închisorii în 2009, dar, deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat. Guantanamo rămâne o temă de controverse între republicani şi democraţi, şi asta într-un an electoral. Ce se va întâmpla în continuare este greu de spus, deşi cheltuielile de întreţinere a închisorii din Cuba sunt destul de mari.
